primul pas către acasă

Elian al tău
mă ia văd de mânuță și mă poartă încet spre
crăciun
vom veni împreună la tine
să te colindăm
vei vedea!

uite, pentru comentariul aiesta primești de la mine o pietricică albastră și un creion verde

mulțumesc Valeriu

creion violet-auriu

vemit, colindat, adjudecat, plăcut.
eu ce fel de creion primesc?

Dumneavoastră, Domnule Poet, primiți stele...:)

cand magii adorm si infantele pleaca
si n-a mai ramas niciun singur bufon
cand ninge albastru si seri mor sa taca...
...nu-mi dai si mie macar un creion ?

la cererea unui asemenea cititor de onoare aduc repede sertaru\' la vedere
am creioane de toate culorile pentru Dumneavoastră

vă ofer cu timiditate și o pietricică albastră(bonus:)) nu de altceva dar vreau să vă aducă mereu pe pagina mea de aici,

mulțumesc, Dan Norea

primiti cu colindul...? Cam devreme pentru colinde...dar eu vreau sa o fac...chiar numai pentru versurile
\"... nu e nimeni aici frigul desenează pe străzi alți oameni\\ alte povești alte întâmplări spre tâmple albind...\"...asta esti... un poet care scrie \"poesie\" !
cu drag, templierul... care te anunta ca a veni iarna...

ești ca de obicei exagerat de bun cu mine...mulțumesc, prietene,

“nu e nimeni aici doar elian aprinzând felinare și cuvinte pentru mai târziu”
cu ce să-l mituiesc pe elian să mă lase cu el să aprindem felinare?
adus aminte, foarte tare aminte, atât de tare că stau aici și mă gândesc dacă să-mi pun vin într-un pahar sau nu…

acum ce să mai spun, observi că elian și-a deschis papetărie în buricul târgului, niște radiere din acelea colorate n-ar strica:)

mulțumesc pentru lectură și însemnare

un romantism placut si adaptabil. Imaginile medievale par sa te sustina iar tu le interactionezi in povesti simple, intr-un sentiment grav, elaborand un tablou al intoarcerii. Personajul si amintirile, in lumi desfasurate, se misca negasindu-si linistea. Sunt dinamice, dar nu grabite, specific timpului in care se dezvolta.
E un nou romantism, retrait, redescoperit intr-o ampla desfasurare. Sa nu ne mire timpul care si-a scris istoria. El are forta, are trecut, a trait viitorul si a nascut prezent de fiecare data.
O poezie cu stil caracteristic, rar, in contextul agoniac al acestui spatiu limitat (de oameni si forma).
frumos

cu stima, blueboy

Imi calc pe degete... insa cunoscandu-te putin incerc cu umilinta sa rostesc si eu ulnianul in viata cateva cuvinte:

\"nu e nimeni aici frigul desenează pe străzi alți oameni
alte povești alte întâmplări spre tâmple albind
elian va pleca iar spre tăcere căutându-și țările inocente
ar trebui să fie aceasta ultima plecare\"...

si ca sa nu te bucur mai rostesc alte cateva cuvinte innodand un lant de margele:

\"ar fi trebuit să așteptăm sărbătorile ninsoarea albastră
și ultimii zei\"

si ca sa te superi atat de mult incat sa arunci cu pietre in mine... ( tine minte eu sunt prea departe si fluier...)

iti las sufletul si cateva cuvinte simple dar mai ales curate:

\"când iarna orașului va aprinde colinzi pe la casele altora
când serile vor fi albe și vor muri tăcute înspre dimineți neauzite de nimeni
atunci se va ști
a trecut pe aici cu zâmbetul ei argintiu, Dana

Uln.. iarna

m-au surprins și bucurat în dimineața aceasta semnele pe care mi le-ați lăsat aici cu atâta bunătate, mulțumesc, aprecierile voastre sunt lege pentru mine:)