Poezie
noi ăștia
1 min lectură·
Mediu
atunci am tăcut deodată
soarele tocmai se rostogolea pieziș
câțiva trecători își trăgeau după ei
viețile goale decupate cu stângăcie
dintr-un carton prea ieftin
nu am murit și nu am trăit îndeajuns
doar am stat cuminți pe o treaptă care ducea spre nimic
noi ăștia cei goi pe dinăuntru
noi ăștia care ne-am dezbrăcat de cuvinte sufletul
noi ăștia
care mai respirăm
sacadat
greu
fără sens
versuri pentru ziua de ieri sau de mâine
e inutil
până la urmă
plecăm în călătoriile noastre
și nu ne mai întoarcem
atunci pentru ce
să îți mai spui bună ziua în mijlocul nopții
oricum
nu mai e nimeni aici
lumina aceasta nu mai poartă deja
numele tău
asculta poezia in lectura autoarei
soarele tocmai se rostogolea pieziș
câțiva trecători își trăgeau după ei
viețile goale decupate cu stângăcie
dintr-un carton prea ieftin
nu am murit și nu am trăit îndeajuns
doar am stat cuminți pe o treaptă care ducea spre nimic
noi ăștia cei goi pe dinăuntru
noi ăștia care ne-am dezbrăcat de cuvinte sufletul
noi ăștia
care mai respirăm
sacadat
greu
fără sens
versuri pentru ziua de ieri sau de mâine
e inutil
până la urmă
plecăm în călătoriile noastre
și nu ne mai întoarcem
atunci pentru ce
să îți mai spui bună ziua în mijlocul nopții
oricum
nu mai e nimeni aici
lumina aceasta nu mai poartă deja
numele tău
asculta poezia in lectura autoarei
084.304
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dana Banu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Dana Banu. “noi ăștia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/poezie/1733141/noi-astiaComentarii (8)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
NMpăi mi-a plăcut multmai ales acolo, adicătelea. uf.
ghicitoarea asemenea. răspunsul era tăcerea. eu ador tăcerea. și liniștea. și diferențele dintre ele.
tu, dana, scrii cald. și sunt momente când vii la fix pe nevoi ale mele (nu găsesc altă exprimare acum).
plus că aici e o pledoarie pentru sensuri. mai ales câtă vreme zici că ele ar lipsi. nu e așa:)
ghicitoarea asemenea. răspunsul era tăcerea. eu ador tăcerea. și liniștea. și diferențele dintre ele.
tu, dana, scrii cald. și sunt momente când vii la fix pe nevoi ale mele (nu găsesc altă exprimare acum).
plus că aici e o pledoarie pentru sensuri. mai ales câtă vreme zici că ele ar lipsi. nu e așa:)
0
Ofacand abstractie de acel soare care se rostogoleste [o imagine comuna si prea exploatata] si acea treapta care duce spre nimic, pot sa spun ca m-ai convins datorita sinceritatii.
dar chiar si asa nu mi-a picat bine finalul
dar chiar si asa nu mi-a picat bine finalul
0
DI „Noi, ăștia, care nedezbrăcăm de cuvinte sufletul”, „ care respirăm versuri pentru ziua de ieri”, azi sau de mâine, nu putem tăcea, nu putem muri sau trăi îndeajuns, chiar dacă „călătoriile noastre” sunt inutile.
Plăcut aici, la dumneavoastră.
Cu respect
Doru Emanuel,vrăjitorul
Plăcut aici, la dumneavoastră.
Cu respect
Doru Emanuel,vrăjitorul
0
știi, în la vita e bella era o ghicitoare: \"cine sunt dacă atunci când mă pronunți nu mai sunt?\".