dan tristian

Ți-am mai spus... nu labirint albastru. Negăsirea nu poate fi albastră chiar dacă dorul tău mă striga incert iar tu te-ai identificat elegant cu dorul. Sentimentul acela era cenușiu... și tu știai asta.

Stimabile individ! Nu te mai iluziona că tot ce se scrie pe acest site te privește direct. Nu ești chiar atât de important încât să nu mai putem respira dacă nu îți cerem voie...Comentariile mele când trebuie să fie cu dureri de stomac de atâta râs, sunt. Dar asta nu înseamnă că totul e glumă! Citește-mă atent și vei observa, în primul rând, că discutam cu DUM, iar spiritul de glumă nu m-a părăsit chiar dacă îmi permit să fiu ironic dar în substrat, spre deosebire de \"ideile distincte\" pe care le emani. Ar trebui să accepți că există oameni și aceștia sunt diferiți... Sugestie: du-ți inteligența la vaccinat că altfel te autodepășești fără să îți dai seama...

p.s.
Cu toții știam că \"Leoaică tânără iubirea\" are o continuare și, mai mult, am reușit să facem diferența! Ți se pare imposibil?!!!!!!!!!!!

Iarăși v-ați emoționat înainte să vi se dea semnalul!... Dacă tot sunteți responsabili cu existența acestui site, depuneți , vă rog, efortul de a citi și ce se introduce pe acest site.ȘI COMPARAȚI!!! Doar atunci mi s-ar părea corect să adoptați atitudinea aceasta de \"salvează situația\". Nu știu ce rost, rol, status, ziceți-i cum vreți, are acest domn Mat DAR mi s-ar părea corect ca din moment ce ni s-a acordat posibilitatea înscrierii, și mai apoi acel nivel, să ni se acorde totuși minimul de respect. Cât despre încredere nu mai vorbesc... Și mai lăsați-vă de poanta cu aprobarea comentariilor mele care sunt cum sunt...
Din câte îmi permite percepția vizuală, și nu doar atât, și eu \"criticam\" această poezie și chiar atrăgeam atenția asupra necesității învățării corecte a limbii române, totul într-un ton acceptabil în pofida unei formulări pe care domnul Mat n-a izbutit să o priceapă... Iar chestia cu GLUMA a inventat-o tot domnul cu pricina acuzându-ne că nu putem, vai! ceruri, să-i gustăm finețea limbajului elevat până în străfunduri și accidentat de englezisme de grădiniță. Dar, trebuie să închei aici pt. că prea mă las emoționat de povețele dumneavoastră și cine știe poate dau în \"ascultare\", din teamă, firește.

p.s.
ar fi util ca și domnului Mat să-i administrați o astfel de mustrare verbală, că poate cine știe...

Multumesc pentru semnalarea acestui eveniment. Chiar daca piscoturile nu vor fi momeli convingatoare, ceva pantagruelic s-o gasi in bocceluta acestei intalniri.
Va astept cu drag!

Am văzut și eu spectacolul pe 21 iunie...
Felicitări pentru cronică, pentru impresiile expuse la obiect cu harul spectatorului care reușește să decanteze rolul detaliului butaforic, gestica și stridențele unor oameni ce se joacă în/prin timp. Pregnant, mi-a rămas în minte policandru care ne făcea să luăm act de singurul lucru cert, fix dar viu: lumina. Universul shakespearian reflecta totuși disoluția...
Spectacolul a fost uluitor, cronica ta excelentă.

Usor nostalgica, sugestia mortii e o calda impacare. Un text frumos, cu vanzoleli in cer si pe pamant, cu lacrimi si pasi ce ni se par ca pleaca.

Developare secventiala a socialului, cadrele din carciuma ta abunda in tipologii. Savoare au si ratatii care sunt simpatici prin gestica si replica. Dovezi materiale ca exista o manifestare a spiritualului ce transgreseaza dezinvolt orice nivel al existentei. Carciuma e un "laborator" experimental iar tu, de ce nu, cercetatorul implicat;)
Salut aparitia celui de-al doilea volum si te felicit!

La un moment dat, aveam impresia ca sunt la cursurile lui Gregorian si, undeva, la orizont, se intrevedea spirala. Tonul afectat-mamos, pseudo-didactic, cultiva sentimentul ca textul e un soi de retetar generos, doldora de idei nastrusnice si ideal-aplicabile. Apreciez felul in care se simuleaza coerenta, aparenta totului care persista.

Fantastic finalul.
Parca nu as fi pus punct dupa ultimul cuvant.

Nu am inteles de ce l-ai scris, nu ce vrei sa spui/sugerezi. Voiam sa accentuez ca e submediocru. Cat despre evidente... numai de bine.

L-am citit, recitit textul. Nu prea am inteles de ce l-ai scris. In afara de o evidenta epatare porno, nu rezerva nimic. Nici macar un minim soc, un skepsis. E, cu siguranta, o treaba serioasa cu \"varful\".

Aspru si inspirat. Bravos!

Cre\'ca e vorba de baietii de la TCM din Craiova care nu au fost binecuvantati cu tufisuri si provocari conexe:) Facultatea de Drept nu avea sediul, atunci, in proximitate. Ma surprinde \"jindul declarativ\" din textul-jurnal al Laviniei. Mai rar evocari ale barbatilor dupa care sa intorci capul;)

Ispitiri, amenintari, \"gloantele\" cotidianului trase cu farmec printr-o poetica sic. Povestioarele tale sunt captivante, provocatoare iar \"oferta\" cu adevarat tentanta. Felicitari!

Enervanta invitatia asta la degustare savuroasa. Iei cititorul de \"bracinari\" si cand sa exclame bietul penitent ca s-a prins de firul povestii si se tine bine, ii retezi entuziasmul si inchei provocarea. Si totusi... Nicoleta, unde o fi ajuns Nicoleta?... Macar bine ca am invatat o parte din secretele hidraulicii si ca ne este rezervata bucuria continuarii lectiei:)

Aleksandar a surprins mai tot timpul prin inedit, prin nevinovatia contradictorie, prin forta cuvantului. Felicitari pentru volum si felicitari pentru postfata!

Eu cand aud de bere, ma emotionez. Nu conteaza povestea textului (:P), o refacem noi pe loc ;)
Apreciez indeosebi calmul aparent si lipsa stridentelor. Sunt cuvinte care isi vad de treaba.

Si acest volum este o realizare remarcabila, o reusita. Pana la urma, faraonule, ti-a iesit piramida, dar nu din \"piatra ponce, bazalt sau caramida\", ci din versuri ce nu se erodeaza cu una, cu doua:)
Felicitari!

Mie imi pare un monolog baiguit cu farmec. Nimic citadin, nimic din apasarea cotidianului. Apasatoare gasesc forma prea ingrijita, calculata a textului. Parca l-as fi placut mai mult daca ar fi fost un text cu \"scapari\", total impregnat de incoerenta pasionala. E ceva dintr-un discurs numai bun de rostit la un divort (interior?), fara a lasa sa se intrevada ideea partajului sentimental. Un poem frumos, fara stridente.

E o adevărată sărbătoare apariția unei cărți. Îndelung așteptată sărbătoarea ta, lighionă:)
Felicitări Ioana!