Catrene exacte pentru ingineri și matematicieni

Acum la-nceput de an,
Premierul Tăriceanu,
Le spune la liberali:
Tre\'să fim mai radicali.

In el aș avea bază mai mare,
In ea o baza mult mai mică,
Nu știu pentru care să optez,
Sunt cam circari..la trapez.

Au vârf și-o latură comună,
Lucrează pe aceiași mână,
In preocupări indecente,
Nu-s surori ,sunt adiacente.

Operații inutile cu necunoscute – de la matematicieni adunate și la X derivate, fără ocolișuri, aluneci ușor spre inima cititorului precum o apa rece de izvor în palmele însetatului.

Bărfă - treci ușor de la o fracție la alta chiar și peste pragul de sensibilitate a poetului și orice lucru îl tranformi în zvon, în bârfă.

Deși-s fin și pus pe glume vin cu toți să le dau nume – fiecare catren are savoarea lui, acest gen de exprimare nu stă la îndemâna oricui, din această cauză consider că e un merit pentru cel ce reușește în patru versuri să concentreze atâtea lucruri și să le pună la un numitor comun.

O tipă ne-mulțumită – versul e ușor spontan și plin de umor, pentru mine acest gen mi se pare capriciu genurilor literare, doar cel ce știe a mânui cuvântul îi poate da diverse tonalități reale într-o multitudine de mulțimi

Ca să nu îi mai fiu frate eu renunț la sănătate - spiritul ușor umorist, nu obositor, catrenul are rolul de a distra cititorul. Patru versuri spirituale ajung pentru buna dispoziție a unei zile întregi, chiar dacă funcția e…injectivă!

La cercul de tir cu arcul - spiritul sarcastic este foarte bine pus în funcție aici, fin, fiecare catren poate fi interpretat dacă te antrenezi și nu te lași păgubaș, aici catrenul nu e ca o lamă ascuțită, te îndeamnă doar la un duel și chiar polemică cine are dispoziția necesară.

Aberație – aici aș fi scris unu în loc de 1, sensul cuvântului se îndreaptă chiar spre autor și își permite ca arma să fie ascuțită. Catrenele au un rol bine definit: ațâță curiozitatea cititorului, chiar dacă e vorba de un subiect oarecare, fiindcă în mod ciudat cititori sunt mai mulți decât unu.

Niciunul nu e drept - catrenul ne lasă surpriza la sfârșit, ne conduci așa lent spre final când aflăm cât de obtuză e problema, nu e înțepătoare așa cum te aștepți. Catrenele ,,așa zise’’ Epigrame sunt ca mici săgeți ce trebuie să țintească punctul central pentru a provoca rana.

Lungimea cercului - verva epigramistului nu scade spre sfârșitul catrenelor sale, ci crește din ce în ce mai mult, cu intuiția neînduplecată țintește frumos chiar dacă se află pe undeva printre cei ,,ținutuiți’’ că deh sunt ... doi Pierre !

Politică – ei ultima, nici nu mă gândeam că măcar un pic nu o să atingă înaltul, chiar dacă unele versuri sunt opuse, la vârf se află doar poetul!

Felicitări!

De exmplificat în mod deosebit: O tipă ne-mulțumită, Aberație, Lungimea cercului

In cerc de iris,raze strâng,
Sub gene,închise-n semicec,
Picuri de lacrimi și incerc
Să nu mai plâng,să nu mai plâg.

In cerc de iris,raze strâng,
Sub gene,închise-n semicec,
Picuri de lacrimi și incerc
Să nu mai plâng,să nu mai plâg.

Mor de ciudă că, la câtă matematică mi-a mai rămas și la câtă inspirație epigramistică posed :), nu sunt în stare să \"eman\" și eu una. În schimb te felicit pentru așa potriveli. Cred că dacă profii de mate pe care i-am avut (la catedră, măi) s-ar fi priceput să predea în catrene, aș fi ajuns vreo eminență în materie (nu se știe care materie).
Bravo, Norică! Mi-au plăcut.
Dar unde sunt epigramiștii-matematicieni ai site-ului?

Bogdan,
Știu c-ai noștri liberali
Vor să fie radicali,
Însă ei sunt, din păcate,
Numai rădăcini pătrate.

Doina,
În catrenele tale ideile sunt interesante, dar prozodia cam suferă. Cred că ar ieși ceva frumos din comparația între unghiuri congruente cu o latură comună și două surori siameze.

Maria, m-ai copleșit cu analizele tale amănunțite ! Și cu steaua, eu sunt mare amator și o recunosc :)
Mulțumesc !

ai dreptate, chiar mă bătea gândul azi noapte să iau cartea de matematică și să scriu câte un catren la fiecare capitol și formulă.
de ex la aria cercului:

Jean cu ciudă-a desenat
Pe Pierre... pătrat.

Dar pe la 4 dimineața am adormit și profesorii de matematică au ratat ocazia să-și ușureze munca. :)

Mulțam, vizita ta mi-a descrețit fruntea, în așteptarea epigramiștilor matematicieni :))

Epigramele au ritm,
Calculate cu migală,
Toate-s după algoritm,
Plus soluția finală.

Felicitări!

Ia uite la tine, frate,
Laudele sunt rimate
Și sunt potrivite-n vers.
Drept la inimă mi-au mers.

cand c-o fata a gresit
numerele, Dan, erou
imediat s-a si pornit
ca sa-i numere din nou.

p.s.1
dupa ce au ispravit
cu noua numaratoare
fata pare-nfloritoare
pe cand Dan - un istovit.

p.s.2
Dane, feliciatari pentru grupajul de foarte buna calitate.

Genu, să-ți explic matale
Treburile cum stăteau:
Numerele ei erau
Naturale.

Mulțumesc pentru sinceritate și toleranță.Sugestia este bună,voi incerca să gâdesc,nu să mă pripesc.
Cu siguranță ,excelent ai reuși un grupaj axat pe tematica din CHIMIE,Ție iți ies bine oricum le combini,le amalgamezi,randomizezi,,etc.etc.etc

Examinandu-ti azi tematica
Mi-exprim in epigrama bucuria
De a vedea cum totusi matematica
Se poate potrivi cu poezia.

Examinandu-ti azi tematica
Mi-exprim in epigrama bucuria
De a vedea cum totusi matematica
Se poate potrivi cu poezia.
(Laurențiu Ghiță)

Îmi reiau un catren mai vechi care se potrivește


În căsuța poeziei
Mestecați în fundul oalei
Integrala Agoniei
Cu-agonia integralei.

Poantele-s fără pereche
Iar tu, cum le zici, mai rar!
Eu, fiind într-o ureche
Uite c-am râs circular :-)

Ms. Farad, cea cu chip senzual
Avea talent, avea și potențial
Dar s-a lăsat sedusă de un ohm
Care-i păruse inițial bonom
Declinul ei fu… exponențial

Mă bucură prezența ta, ca de obicei. Dar și mai mult mă bucură că schimbi domeniul și treci la fizică. Trebuia s-o facă cineva și pe asta, eu n-am fost niciodată atras de fizică.

Mulțam și te mai aștept.

În prima bancă m-am mutat
Și mă strofoc la cerebel:
Cum pot să-i văd măcar odat\'
Triunghiul negru, isoscel?

La cate se afirma si cate nerozii
Asupra vietii noastre ne vin, eu zic, ce dracu\',
Mai bine matematicienii sa faca poezii
Decat sa socoteasca poetii cu abacul.

Întâmplător sau nu, și eu am absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare în 1985. Am savurat din plin catrenele scrise cu inteligență și profesionism. Cu acest grupaj ați avea un loc asigurat în „Marea antologie a epigramei românești“ a lui Efim Tarlapan, în care a fost inclus și subsemnatul, prin îngăduința antologatorului. De ce nu colaborați și la revistele de epigramă recunoscute: EPIGRAMA, HOHOTE, HAZ DE NECAZ, PANN DURU\' etc.?

...mulțumesc pentru aprecieri, venind din partea dvs mă onorează în mod deosebit.

Facultatea și profesia comună le-am remarcat și eu și v-am lăsat un mesaj similar :)

De ce nu colaborez la reviste de profil ? Păi în primul rând din lipsă de timp. În al doilea rând din lipsă de cunoștințe. Revistele de care pomeniți or fi recunoscute, dar eu n-am auzit de ele până acum :) Și în general nu am o cultură în domeniu, tot ce știu am învățat aici pe site de la cei câțiva epigramiști redutabili care postează, e adevărat, din ce în ce mai rar.

Încă odată mulțumesc pentru vizită și aprecieri.