textura a treia

poema ta moare la \"a taia banalitatea\".
apoi ma sperii, cum adica sa scoti icre ay ay ay hombre
tienes cojones nu icre. cred ca este un poem babilonic fiindca in continuare mizezi pe cum transmiti si nu ce transmiti. si iese o babilonie
evident, in perceptia mea si conform propriilor atitudini pe care nu le impun nimanui.
ai cateva imagini f tari .. peste text care traieste in apa tonica, am vazut ca ai tras`o si pe iona in text ntz ntz
cred ca poemele tale tin mai mult de criptic. uneori am impresia ca nici tu nu stii ce vrei sa spui, suprarealismul cade din start deci ce va fi dane

cred că miza în seria ta de \"țesături textuale\" este pe refacere/restaurare/reconstrucție/remodelare interioară, încerci diverse legături înăuntru, indiferent de materia (carne, metal, text, cocon, pânză, gânduri, trăiri, memorii etc.) prelucrată. aici e un mortifer bine sublimat, banalitatea ca \"iona\", autopsia, \"peștele\" care devoră și trupul însingurat care trece prin tioate fazele descompunerii este contrabalansat cu rețeserea, cu arderea purificatoare, regenerarea prin urme/resturi/memorii, părul, care, deși din celule moarte își are creșterea și se distruge cel mai greu, anestezicul-optimism (vital). Este și o dedublare, de fapt o multiplicare: un eu care scrie, un eu care trăiește tot ceea ce celălalt scrie, un eu care suportă arderile/metamorfozele, un altul care se identifică cu \"iona\", un altul care devine \"balena\" și tot așa. Până când limbajul dintre aceste Eu-ri devine cumva \"babilonian\", nu știi care cum înțelege și ce va rămâne, ce se va strânge (imago feminin dedublat și el, cea care e purificatoarea, elementul feminin pur, și cea care suportă pasiv/nepăsătoare toate metamorfozele) din acest totum.
Cred că ai putea schimba \"fac secțiuni\" - verbul nu îmi pare potrivit, așa cum cred că alăturarea \"cadouri japoneze\" e cumva inutilă lângă \"păpușile rusești\", forțezi prea mult acolo. E și un ludic prin acest text, dar care nu șterge miturile, nu șterge istoria metamorfozelor (versul autoironizant \"dacă scot prea multe icre din mine intru la contrabandă\" surprinde lectorul, cred că iese un pic din liniatura textului, dar nu deranjează, dimpotrivă, te duce pe un alt plan: al interdicțiilor asumate)
Aș avea o obiecție și la \"habitatul intră sub asfințit\" - cred că acest \"sub\" e inutil, oricum localizarea aceasta nu aduce nimic ca sens, mai ales că este urmată de \"sfârșit de film\". Înțeleg că e ca un generic ce \"coboară\" sub linia monitorului tv când privești vhs-ul, dar expresia în sine poetic parcă nu se potrivește. M-am împiedicat și în \"cu scrumul înainte\", tot ca manieră de expresie și sens. Just think about it. Metamorfozele îți aparțin.

Ela

ioane, adica nici nu se naște vrei să spui. păi, știi cum e? chiar dacă mâncăm aceeași literatură, ne textuăm diferit, iartă-mi eufemismul. nu e nimic criptic, e doar un pic altfel, un alt mod de a descrie ceea ce poate fi văzut sau simțit. dacă n-aș înțelege ceea ce scriu... stai calm, n-aș mai scrie două rânduri. never.

ela, huh! iată un om care, când se apucă să spună ceva, chiar spune. din ce spui se vede că ești un observator atent la detalii și. asta mă bucură. mulțumesc pentru sugestii, totdeauna mă interesează. chiar dacă nu schimb pe moment ceva, încerc să țin cont de ele.

vă mulțumesc pentru semne!