Poezie
fazanii
1 min lectură·
Mediu
de câteva zile se tot rotesc pe lângă gard
fazanii
acele păsări de un roșu aprins
din cuvinte și nu numai
ai tăi au azi culori de mărgean vizibile ca o ceată
de oameni albi pe un continent negru
alți fazani bat câmpul minimalist
sunt câțiva și pe agonia
spun niște chestii de rămâi mut
păsări pașnice dacă nu le așteaptă capcanele
sau seducția lipsei de penaj
pe undeva sunt convins că ar fi vrut să aibă
piele ca noi
o pâclă întinsă pe vasul de jena al scheletului
o folie alimentară
tocmai a trecut unul ca o rață
într-un survolaj la joasă înălțime
ăsta-i lucrul cel mai enervant
ar trebui să dai drumul copoilor după el
și glonțului
053485
0
