Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

hipnagogica I

(produs fără mescalină)

2 min lectură·
Mediu
desprins de mizerie și scântei pe patul vertical
câțiva pași de balansoarul dintre trandafirii
trecuți de febră și ciripitul pământului cu
inflorescențe și cravașa pe care o devori dimineața
întinsă pe tavă cu aburi de muselină adiind
prin ferestrele moi ale straturilor fixe de aer
desprinse din pielea aspră a câinelui cerebral
paznic trecut prin dejunul care nu se mai termină
rânjet și grijă strecurată prin fiere acum
de ultima mângâiere documentară sub dealul
rece pe care cresc atingerile și le culegi somnului
risipă
boala
doare
foșnetul de petale pâsla recoltelor ieftine ale
inelelor de piele uitate în iarbă pâna la tălpi
noroc vegetal și încleștare a nervurilor cusute
pe reverul unde ai înfipt ediția de buzunar
a unei femei cu tâmple mirositoare și trepte albe
năluca unei țigări care arde în foile scrise
și liniște adusă de ea osului stărilor și grava
și sexuala tolănire pe creștetul muzelor curbate
de ore singure cu felinare aprinse în noaptea
de sub lumină
anestezicul
secundară
sustragere a mâinii pubiene și torsul asfixiat
de rotirea fumurilor în grădina în care faci
să crească cireși cu gust de trecere a trupului
prin trup ars în sori de nisip dar fructele acestea
se numesc delir și nu se mănâncă din textura
firilor căzute sub umbră și culese de-un oaspete
care vine să-ți extragă diminețile de sub piele
până la leșin cu penibila dorință scrisă pe
pieptul umed să facem dragoste și să pierim
022.650
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
238
Citire
2 min
Versuri
35
Actualizat

Cum sa citezi

dan mihuț. “hipnagogica I.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-mihut/poezie/191397/hipnagogica-i

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@marta-cremenyMCMarta Cremeny
Numai printr-o viziune hipnagogică mi-aș fi putut ,,explica” textul, detașarea de realitate, dilatarea timpului, obnubilarea conștiinței, iar mai apoi captivarea în ea însăși cumva sartrian, succesiunea năucitoare de imagini, obiecte, construcția în trepte, deși aparent fără continuitate logică, evadarea, firească acum fiind starea de ,,martor”, detașarea, relevarea trăirii spirituale individuale printr-o simbolistică onirică.
Cumva finalul parcă se sustrage acestei viziuni, părerea mea e că vine prea brusc, prin trecerea la o luciditate șfichiuitoare, mai ales acea ,,penibilă dorință\" o găsesc inadecvată, tocmai din considerentul de care vorbeam.
Însă poate nu am prins eu firul și intenția poeziei, lucru care mai puțin contează, pentru că am găsit o bogăție a esteticii, a modalității de expresie și o poetică de netăgăduit. Și apoi, prea era o tăcere deplină…:)
0
@dan-mihutDMdan mihuț
narcisa,
cu siguranța ai prins firul. chiar m-ai surprins de câte ori ai comentat. cred că \"retragerea\" din psihedelicul ca o haină falsă, o stare indusă, se poate produce și altfel. poate e prea brusc finalul, dar cum ar putea fi ieșirea din întunecarea conștiinței? o revenire la un act esențial nu constituie decât o \"normalizare\". penibila dorință e doar o voce interioară a inconștienței, dar e salvatoare. mulțumesc pentru ochiul atent și pentru aprecieri.
0