Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

băieții buni

1 min lectură·
Mediu
au venit să taie copacul din față
iar eu îi privesc
aplecați, dau la o parte pamântul
dezvelesc câteva palme de rădăcini
cred că se vor opri
vor crede că sunt prea groase
sau altceva, orice
m-apuc să fac ceva între timp
ca să nu-i urmăresc
și groapa crește, rădăcinile se văd clar
chiar dacă nu mai sunt la geam
în timp ce le retează
par picioarele unui cal
încordate înainte de săritura peste obstacol
și nu zic nimic deși aș vrea
mă simt ușurat când copacul cade în direcția
dorită de ei, câțiva râd
gustă din sticla de vodcă și bat palma
dar eu nu mai sunt la geam, nu-i mai văd
025.709
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
113
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

dan mihuț. “băieții buni.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-mihut/poezie/1774035/baietii-buni

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@albert-catanusACAlbert Cătănuș
e ca istoria aceea cu cei 2 calugari care ajuta o batrana sa traverseze un rau etc-etc... unul dintre calugari, cel tanar, apare si aici in poem, a ramas cu imaginea durerii impregnata pe retina.
amical.
0
@dan-mihutDMdan mihuț
monica, succes la votcă. vezi să nu bei vodcă!

alberto, eu cred că e vorba de singura pisică (ar trebui să avem tot respectul pentru ea) care n-a râs la moartea lui budha! ea e călugărul cel tânăr.
0