pentru tine

un poem bine construit cu un discurs fluid.
da, este un fel de autoironie dulce- amăruie cu miez de frumos și timp.
simplitatea discursului (enunțărilor) din prima strofă completează valoarea din a doua care vine ca o confirmare tacită a momentelor. acea provizie de sentimente,adunate în scopul unei clipe așteptate și bine determinate,(în timp)
avea un scop definit...

\" erai goală și soarele-ți colora sânii în galben
iar păru-ți devenea transparent
erai așa frumoasă. tare frumoasă\"

finalul este deosebit și este stâlpul întrgului poem, reușit dealtfel în întreaga lui desfășurare

cu sinceritate,
teodor dume,

nu trebuie sa fii suparat pe mine...iata cum ne erodeaza exteriorul material(nivelul/conditiile de trai) sufletul, iubirea, trairile...asta pare sa spuna poemul tau...si pana la un punct are foarte mare dreptate...dar...oare de ce exteriorul ajunge sa domine, sa infranga interiorul?...de ce sa lasam sa ne moara iubirea ucisa de el?...te-ai gandit ca tu, aici, scriind asa, la asta *indemni*?...chiar daca, poate, punctul de plecare al cuvintelor tale este altul...altfel, mana iti aluneca usor (intelectual), cu un fel de gratie rafinata pe hartie...povestindu-te?...

un poem tanar hasurat cu un penel clasic imbietor. versul este natural, porneste din acea simplitate care se rasfrange din viata si da viata!
intr-un cuvant, o sa mai trec prin gradina ta, urmandu-ti cararea! DDD

Teodor Dume
O analiză exactă a textului..ca de obicei..întradevăr finalul este cheia.
mulțumesc de trecere!

Ioana Matei
Cred că am fost înțeles greșit...nu sunt supărat..dimpotrivă.Referitor la versuri:
nu vreu să îndemn la o resemnare în fața exteriorului...în nici un caz (cel puțin nu asta a fost scopul:( )...era doar o constatare a unor realități cotidiene unde iubirea este foarte des tratată la timpul trecut și chiar devine ușor \"old fashion\"
cu mulțumiri de com!

Doru Dorian David
Eu nu sunt și nu mă consider un poet..spun asta fără ipocrozie...doar încerc să (tran)scriu niște gînduri pe foaie..asta e tot.
mulțumesc de vizită și te mai aștept pe la mine!

Un poem paradoxal de frumos pe alocuri:
“ în garsoniera de la 7 făceam provizii de sentimente. “

Un poem spontan de sus si pana jos fara indoiala.

Un poem sincer. Poate prea sincer.
Ce nevoie era sa stim ca a fost toata pizza ? Puteai sa ne minti un pic.
“odată ai vrut să ne iubim în lift ( super ) si am vomitat ( ok, fie) toată pizza pe tine ( who cares? puteai vomita o metafora de dragul ei/ al nostrum/ al poeziei)

Despre versul:
“mai târziu a fost fain. foarte fain” ce sa spun ?. Stiu, poezia nu e un supermarket de pe rafturile caruia sa poti lua doar versurile care iti plac. Totusi poate renunti la el.

\"Probabil ca e bine\".
De bine.

ce pot să mai zic după comentariul dumneavoastră?
1.am mințit și am „vomitat o metaforă”
2.„mai târziu a fost fain. tare fain” rămâne.:)
3.paradoxal de frumos e mult spus...
mulțu de trecere și de comm
vă mai aștept
cu prietenie
dan

Nu stiu cat de tare mi-a placut poemul , dar comentariu poetic cu vomitarea metaforelor tare mi-a mai placut!
Dar sa revin....eu il consider un adevarat poem de dragoste. Plin de amar si dulce , plin de ironie si umor , plin de viata si traire. Suficient de siropos si aproape dur...Nu stiu ce-as putea spune mai mult....doar ca mi-a placut.

mă bucur să văd din nou un comentariu de-al tău la un text scris de mine...mulțumesc si bine ai revenit

cu prietenie
dan

iti spun eu cum e, dane: nu e bine. nu e bine deloc. n-o sa mai fie bine vreodata. o sa fie doar...altfel. si-o sa mai fie ca interesul pentru analiza faptului dace e bine sau nu se va risipi tot mai mult, pe zi ce trece. din ce in ce mai mult \"doar suntem\". si asta...\"probabil ca e bine\"

adelina, ai făcut în comentariu un rezumat frumos și complet al textului
ce pot să spun? :
mulțumesc!

cu prietenie
dan h.