hai să-ți ghicesc în cafea

dan, asta nu e poezie! :)

e un jurnal frumos. în care și tu te vezi frumos.

dar nu e poezie.

dacă vrei să fie, trebuie multmultmult periată.

nu te superi, nu?!

...nu o mai periez..o las\' așa dă-o-ncolo...apreciez sinceritatea comentariului..cum să mă supăr..

mai vedem o părere, două ( dacă apar:) )...

dacă nu, o trec la rateuri:)

cu aceiași prietenie
dan h.

alina .
se pare că ai ochi buni...am mai primit niște mailuri cu minus:(
am trecut textul la personale...oricum ideea îmi place așa că o sa încerc să transform gândul în poezie

cu mulțumiri

și, în același timp, un mare curaj să accepți asta. :)

păstrează asta:

google search : gândurile lui herciu

pe geam intră cu nesimțire orașul

câteodată îmi place să zâmbesc de dimineață

tot e ceva, nu? :)

pentru că deși ai adus firescul,
l-ai adus totuși prea firesc,
cu multe multe detalii,
dar
fără să-l înnobilezi un pic
cu un soi de întoarcere înspre tine sau înspre lume
mai profundă.

:) cam de asta.

..am citit cu atenție sfaturile și am încercat ceva...așa repede...parcă a ieșit ceva..nuș...sper să nu se creadă că forțez \"subiecte fierbinți\"

un weekend fain!

„felicitări! tocmai a-ți câștigat o zi nou nouță!”
nu vreau sa te critic, dar \"ati\" se scrie legat:D

Textul este trecut la personale, nu trebuie criticat ca pe o poezie, uneori, gandurile, preocuparile noastre cotidiane, eul nostru, simturile, ideiele pot veni toate dintr-o sorbitura de cafea, dintr-o dimineata plina de lumina. Orasul,lumea, periatul pe dinti, mobilul, totul, este un intreg personificat al fiecarui individ.Dan, nu a facut altceva, decat sa demonstreze inca o data aceasta multitudine de efecte secundare de trairi si simtiri, firesti fiintei umane...