Dan Cârlea
Verificat@dan-carlea
„<li><a href=”
Facultatea de Psihologie - "Psihologia mass-mediei si a structurilor de guvernare". Am lucrat in campanii electorale, psihologie sportiva, consiliere de imagine, jurnalism. Articole în diverse publicații. ■ Carti: ▪ "Zeppelinul" - versuri - ed. Vinea, 2007 - volum distins cu marele premiu pentru debut în poezie “premiile vinea”, ediția a…
In strofa a doua, autoarea trece prin cititor o ancora si-o fixeaza in prezent, in \"decembrie\", in realitatea imediata, in care apele care unesc, dar si despart, in egala masura, ar putea fi sparte, deci impartite, daca... nu se precizeaza ce anume, lipsa numirii \"ce-ului necesar\" potentand trecerea de la latent la manifest a sensurilor purtate de fiecare cititor in parte.
Sugerez renuntarea la liniuta dintre \"de\" si \"albastru\".
Si e lipsa un semn diacritic la \"mi-ai incercat\"
Pe textul:
„Albastru regal" de Laura Cozma
Nu am citit comentariul lui Anghel, ca să nu fiu influențat.
În afară de titlu mi-a plăcut cam tot.
Morții zâmbesc în pământ, forfota vieții se prelungește în moarte, ca un șirag de becuri de pom, luat la ofertă, dar luat, brazii agonizează printre tarabe, dar numai autorul se pare că îi aude.
Mi-ar fi placut și mai mult un final de genul :
\"crăciunul e când îmi îngheață picioarele
și-mi strâng fularul pe față
lăsându-mi afară doar ochii
ca o caricatură de musulmană într-un ziar danez
din cauza căreia se vor începe mii de războaie
ca oamenii să se sature de ele
și să se iubească mai mult\"
sau măcar cât de cât
Anghel, am o rugaminte la tine, asa, ca intre colegi de site : lasa omule venirea asta compulsiva asupra unui om, ca nu e de nivelul tau intelectual asemenea atitudine.
Stiu ca asa ai facut o perioada si cu Enache, zau, fa-o pt. un om care iti spune sincer o chestie :
nu arata frumos asta, si vede toata lumea, doar ca nu ti-o spun toti.
Eu nu mai am relatie de comunicare cu Andrei, si nu voi mai avea in viata asta, dar poezia e poezie, si eu iubesc textele bune, indiferent cine le scrie.
Te rog sa nu te superi ca am indraznit sa ti-o zic asa direct.
De curand, pe mess, mi-a zis cineva ( om de mare bun simt ) :
\" ai vazut ce atitudine are Anghel Pop de la o vreme\" ...etc.
acu ma grabesc sa trimit comentariul, ca sa citesc ce ati scris amandoi in acest subsol
Pe textul:
„fast holidays (fast food #14)" de Andrei Ruse
Prima strofa parca o vad mai bine la un final de poem, e bine ce mai . :)
Si finalul ti-a iesit.
Pe textul:
„învăț să merg în urma destinului" de Ela Victoria Luca
Pe textul:
„tata umblându-mi in pietre" de mircea lacatus
Poate, dupa ce se va inchide expozitia, veti pune pe un blog toate fotografile, si veti da linkul, sa vedem tot. :)
Felicitari !
Pe textul:
„Expoziție de fotografie" de Liviu Nanu
Recomandat\"Doar o mică parte din ea rămâne în mine
agățată de groaza de a fi singur.\"
si finalul e foarte bun, nici inceputul nu e nereusit.
Si simplitatea e doar aparenta, este vorba de lipsa pretiozitatii si a fortarilor .
Nu e un poem simplu, ci un poem reusit prin naturalete.
Pe textul:
„Introspecție" de Paul Bogdan
RecomandatEste scris fara diacritice, cred ca am scapat vreuna, pentru a putea fi trimis pe orice cale.
DA, exista multi crestini din gura, se vede de pe la comentariile pe teme de astea.
Atentie, fara dogme nu exista o raportare corecta la actul religios si la Divinitate, multi au icoana in ei din gura si habar nu au cu ce se mananca de fapt crestinismul, si ce vrea Dumnezeu de la om, unde se sfarseste maleabilitatea si incepe lipsa unei scari de valori bazata pe recunoasterea rolului supunerii omului fata de Divinitate.
Acum, in zilele noastre, Dumnezeu e privit ba numai ca prieten, ba ca partener de afaceri, dar nu ca STAPAN, asa cum trebuie, ca STAPAN iubitor, dar care are si un bici in mana pentru a nu o lua creatia razna prin porumbul ignorantei, in urma relativizarii absolute.
Multe, prea multe confuzii, cei care sunt inversunati mereu pe temele astea si tin partea curenteor secularizante stiu lucrurile dupa ureche mereu, nu au citit carti crestine serioase, cum ar fi, spre exemplu Urmarea lui Hristos, nu au fost la multe slujbe, nu au stat niste zile pe la o manastire, nu au avut bunavointa sa caute duhovnici adevarati, isihasti, oameni cuviosi, se multumesc cu datul din gura, repet, dupa ureche, spre bucuria diavolului, care, atentie, e o entitate, o fiinta netrupeasca, un inger cazut prin mandrie, nu un simbol, un mit, etc.
MANIFEST IMPOTRIVA TENDINTELOR NEOICONOCLASTE
de Dan Cârlea
Avansez ideea că partidele responsabile ar trebui sa ia atitudine in privinta problemei existentei icoanelor in scoli.
Desigur, pentru unii politicieni hiperpragmatici,
( a se citi \"care calca pe cadavre ca sa reusesca sa ajunga si sa se mentina la putere\" ) pare o problema periferica, sau nici macar o problema, dar este exact invers, fiinda putini cetateni ar ramane insensibili la demersuri care vizeaza apararea unui important pilon al identitatii neamului romanesc.
Macar din acest considerent, daca nu din spirit crestin autentic, ar trebui sa se coalizeze politicienii impotriva lucraturilor celor care se folosesc de sofisme cu pretentie de axiome ale spiritului democratic european, pentru a dilua identitatea neamului nostru .
Trebuie propusa o formula prin care sa se ajunga la o solutie legala definitiva, sa se dea o definitie exhaustiva a simbolurilor nationale, apoi sa se regaseasca si in plan legislativ starea de fapt pe care o stim cu totii, si anume ca simbolurile religioase ale majoritatii crestin-ortodoxe fac parte din ceea ce numim Identitatea Poporului Roman.
Se poate propune si un referendum, dar asta numai in ultima instanta, daca prea multe forte politice vor avea inconstienta de a nega realitatea spirituala, culturala si afectiva a poporului nostru.
Atunci isi va spune norodul parerea, norodul cel bun de imbrobodit in campanii electorale, cei numiti \"prosti, dar multi\", la care toti politicienii se ploconesc, o data la 4 ani, sa li se aplice o stampila.
Deja, in constiinta publica, s-a cimentat ideea ca la fiecare mare pelerinaj, si la Iasi, la Sfanta Parascheva, si la Icoana de la Nicula, se calca pe picioare parlamentarii, pentru a intra \" in cadru \", si nu e vorba de cadrul religios, desigur, ci de cadrul aparatului de filmat.
Sa se demonstreze, prin fapte, nu prin cruci facute la repezeala, pe la evenimentele cu deschidere mediatica importanta, ca aceasta idee este falsa si generalizatoare in mod nedrept pentru clasa politica romaneasca.
Poate, acum este momentul cel mai potrivit pentru asta, in zilele cand lupii nu se mai deghizeaza in miorite, ci in europeni perfecti, fiind, in fapt, niste apostoli ai relativismului absolut, niste distrugatori ai scarilor de valori si ai traditiilor, si, prin aceasta, cei mai antieuropeni cu putinta.
Sa faca dovada oamenii politici ca nu sunt, in majoritatea lor, niste fatarnici care se fac frate cu oricine, pentru a trece orice punte si sa nu uite ca, pe acest pamant, religia s-a impletit cu invatatura in modul cel mai stralucitor si mai creator cu putinta, inca din vremuri stravechi.
Prin nume ca Dosoftei, Macarie Dascalul si multe altele, nume monahale intrate in legenda inca dinainte de a intra in istorie si prin sclipirile culturale pe care le poarta, viata religioasa nu a fost rupta de planul in care s-au format intelectual generatii si generatii de oameni.
In prag istoric, de intrare in Uniunea Europeana, e nevoie mai mult ca niciodata de o profunda constientizare a valorilor nationale, pentru a le intinde, in dar, intregi si nestricate, celor care le pretuiesc.
Uniunea Europeana nu inseamna desfiintarea particularitatilor nationale, nu inseamna un Turn Babel cu stele galbene pe cupola, ci un loc in care si valorile culturale sunt puse alaturi, asemeni celor materiale, intru dezvoltare comuna, fiecare particularitate culturala a unui popor avand potential de complementaritate fata de celelalte.
Uniunea Europeana nu este un creuzet in care valorile sunt zdrobite, rezultând un ceva greu de precizat, ci un organism adaptabil, care, la un moment dat, va avea distribuite pe suprafata sa chipurile celor care il populeaza.
Vad relatiile din cadrul Uniunii ca pe unele de tip “ cot la cot si umar la umar “, nu ca pe relatii de subordonare neconditionata a unora cu o mai mica putere economica, fata de altii care dau tonul in toate.
Cei care mai simt romaneste sa faca interpelari in Parlament, cu privire la problema existentei icoanelor in scoli, adica in locurile in care prezentul este cu mai mult decat un picior in viitor.
Atrag atentia asupra faptului ca un atac, fie si mascat, la adresa simbolurilor unui popor, inseamna o agresiune mai subtila si cu efecte mai adanci decat o agresiune armata, si trebuie tratata ca problema de singuranta nationala, intr-un cadru legal bine stabilit.
Pe textul:
„Scrisoare deschisă" de Paul Bogdan
RecomandatDaca esti crestin adevarat intelegi ca nu e cazul sa iti ajunga copilul la 18 ani ca sa auda de Dumnezeu si sa isi bage picioarele, ci trebuie sa ii arati adevarul de devreme si treaba lui daca renunta mai tarziu.
Florina, icoana nu e pumn, nu e forta, ci exact invers. Si nu sunt probleme mai importante ca astea, fiindca daca doamne fereste, maine copilul tau va pati ceva, cel mai tare vei striga dupa Dumnezeu, nu dupa programe scolare, nu dupa drepturile omului, editie 2006.
Pe textul:
„Scrisoare deschisă" de Paul Bogdan
RecomandatPreotii sunt denumiti popi, si sunt scoase in evidenta laturile umbroase, inerente fiecarui lucru de sub cer, mandria - primul pacat, cel luciferic se imbraca in dorinta de libertate, de eliberare de dogme, de cuget deschis, totul se relativizeaza, subiectivisele sunt fortate la maximum.
Daca un om nedus pe la biserica, cunoaste 2 preoti care nu-si fac nici macar treaba bine, nu mai vb. de vocatie, atunci toata institutia e de 2 lei si Dumnezeu trebuie separat de Biserica. ( asta reiese din declaratii cu iz adolescentin, gen : \"cred in Dumnezeu dar nu merg la biserica\" ( cu sensul ca nu calci, nu ca nu mergi frecvent ), \"sunt credincios, dar nu habotnic\" - atentie, aici se face mereu aceeasi eroare - orice crestin PRACTICANT este considerat habotnic, dar una-i una alta-i alta, pacatele preotilor sunt luate fie in sprijinul motivarii propriilor pacate, fie amestecate cu Divinul si intoarse in incercarea de a murdari Intangibilul.
Rareori sunt scoase in relief fapte exceptionale ale bisericii, marii duhovnici, de care au auzit credinciosii, dar daca le spui acelor \"crestini\" care nu au legatura cu biserica de ei se uita crucis.
Domnilor atei nedeclarati, va spun ceva urmatoarele nume :
Sofian Boghiu, Ilarion Argatu, Ilie Cleopa, Mina Dobzeu, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru, Benedict Ghius, Elefterie Mihale ?
Va sunt cunoscute ? Poate doar vreo doua cel mult, de pe la stiri.
Sunt niste modele in cel mai elevat sens al cuvantului, oameni care au trait sfintenia in orice margine de lume si in orice celula, oameni care au cultivat binele in oameni, si respectul fata de Biserica.
Aveti habar ca in afara cazurilor de martiraj, sfintii provin aproape numai din randurilor monahilor, foarte rar a preotilor de mir, si ma tem ca niciodata dintre mireni ?
V-ati intrebat vreodata ce s-ar intampla cu credinta, da, cu credinta, am zis vine, nu nuamai cu reigia, daca Biserica s-ar evapora maine ?
Ce ar simti oamenii de peste 200 de ani in raport cu Divinitatea, in absenta dogmelor ( care, apropo, nu e un cuvant de rau :))) e doar vatamator pentru urechile prea mandre ), cum s-ar raporta la Divinitate, in ce mod exact, daca asa sunt o gramada de lucruri intelese gresit de o multime de oameni, ma marginesc la un exemplu : \" Dumnezeu e numai iubire\", lucru eminamente fals, Divinitatea este si riguroasa, si pedepsitoare, aduce lucrurile pe fagasul corect si altfel decat prin lapte si miere, intreapta omul spre metanoia si prin tot soiul de aparente rele.
De fapt, mandrie de Jos in toate discutiile astea cum ca \"sunt crestin dar uite popii cum sunt, sunt credincios dar cum inteleg eu, nu cum zic apostolii, dogmele, sfintii\" , lucruri intelese dupa ureche, nu de la sursa, nu din experienta interioara ghidata, ci totalmente la nivel de \"cum o fi\".
Nu stiu ce e asa de greu de priceput peopele, ca anumite lucruri trebuie lasate asa cum sunt, nu relativizate si modernizate.
In urma cu putin timp, vreo cativa ani, tot asa, un democrat de asta cae suge la tata intunericului ighorantei, a inceput o lupta cum ca nu e o chestie fireasca, de egalitate, sa nu aiba acces femeile in Muntele Athos, muntele sfant al ortodocsilor.
Si atunci au sari precum cucu din izmene tot felul de jurnalisti nedusi la biserica si intelectuali care au citit numai cu mintea nu si cu sufletul carti religioase si a fost ceva tevatura care s-a topit ca ceara la fata focului, cum se spune intr-o rugaciune.
Si nu se va pangari Athosul pana la sfarsitul lumii, si cei care stiu istori lui, si cine l-a facut ceea ce este, munte inchinat lui Dumnezeu, din salas al vrajitorilor, cum era inainte pricepe de ce.
Dumnezeu nu se modernizeaza, si va dau un exemplu, domnilor atei neconstientizati, sau credinciosi din varful ratiunii :
26. Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocara, caci si femeile lor au schimbat fireasca randuiala cu cea impotriva firii.
27. Asemenea si barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins in pofta lor unii pentru altii, barbati cu barbati, savarsind rusinea si luand in ei rasplata cuvenita ratacirii lor.
-Evanghelia catre romani a sfantului apostol Pavel, cap. 1, versetele 26,27, cum am mai scris
Cred ca nu are nimeni nevoie de talmacire ca sa inteleaga ca aici este infierat pacatul homosexualitatii.
Si acum vin toti poponautii fluturand drepturile omului cazut in ignoranta si obliga la acceptarea fara de infierare a inacceptabilului.
Asa ca, stimabililor, sa stiti ca nu da Dumnezeu nici un scuipat pe legile Uniunii Europene, daca acestea sunt impotriva randuielilor Divine tot nu inseamna nimic.
Atat, sper ca am fost clar si respectuos. :)
PS : intelegeti o data pt. totdeuna ca Biserica este o institutie DIVINO-UMANA, in care coexista voia si puterea lui Dumnezeu cu liberul arbitru al omului.
Preotul e om ca noi toti, azi poate sa cada, maine poate sa se ridice, nu inseamna ca binecuvantarea lui nu e binecuvantare si Taina nu e taina si ca Dumnezeu nu este prezent in Biserica
:((
Pe textul:
„Scrisoare deschisă" de Paul Bogdan
RecomandatPe textul:
„Face Analyzer" de Hanna Segal
Luam cat mai multe poze de pe la profiluri, publicam, in prima pagina informatiile rezultate, precedate de comentariul ca este vorba de un soft folosit la NASA, CIA, abureli de astea, cu pozele aferente si dupa aia as fi scris partea asta haioasa. :)))
Imagineaza-ti fata lui Herinean cand ar fi aflat, eventual, ca are inteligenta scazuta, bani de sa-si puna in cap si sange de chinez si anglo-saxon in el. :))
Pentru simtul umorului iti dau si io o stea.
Pe textul:
„Face Analyzer" de Hanna Segal
mi-ar face mare placere sa acceptati rangul de INVITAT SPECIAL, in grupul \"Teperomanesti\", care este abia la inceput, se va dezvolta odata cu intarirea mea financiara si fizica, asta insemnand starea mea de sanatate, precara, ca si a dumneavoastra.
veti vedea aici
http://teperomanesti.myforum.ro/reguli-vf3.html
la REGULI despre ce e vorba, voi posta texte de-ale dumneavoastra in revista, desigur ca veti fi instiintat in prealabil.
Cu stima, DAn
Pe textul:
„Tudor Negoescu: Cocorii de hîrtie ai plictisului" de Valeria Manta Taicutu
RecomandatPartea asta mi se pare perfecta, are de toate, si ludic si ironie. :)
Vasile, nu am adresa ta de mail, vreau sa iti adresez o invitatie. te rog sa imi scrii la e.dancarlea@yahoo.com
Pe textul:
„în jur" de Vasile Munteanu
http://teperomanesti.myforum.ro/tudor-negoescu-cocorii-de-hirtie-ai-plictisului-vt23.html
In revista e la www.teperomanesti.ro , sectiunea Literatura
Sper ca nu e nicio problema, daca este spuneti-mi unul din voi si sterg.
cu stima, DAn
Pe textul:
„Tudor Negoescu: Cocorii de hîrtie ai plictisului" de Valeria Manta Taicutu
RecomandatE, pe undeva, o neliniste cubarita intr-o aparenta liniste.
S-a strecurat un typo , \"fii atent si asculta\" in loc de
\" fi atent și ascultã \".
As propune renuntarea la \"ca\", parca e mai bine :
\"vei auzi zornãitul celor 30 de arginți
privește-i atent și o sã vezi
încã mai au resturi de victime între dinți.\"
e o parere, eu asa as scrie.
oricum, multa sensibilitate, poem fluid, aerisit.
Pe textul:
„celui bun" de Casandra Marilena Adam
\"numai ca sa ii satisfacem nevoia de libertate prost inteleasa\"
PLUS :
Se tinde spre relativizarea tuturor problemelor si nu merge sa. Identitatea nationala cuprinde si simbolurile statale si simbolurile religioase si numele lui Eminescu si multe altele.
Trebuie sa nu ne lasam pacaliti de secularizarea pregnanta si futila pana la un punct, pe care o fac, pe de o parte, cei naivi, care nu detin o scara autentica de valori, si pe de alta parte cei interesati.
In acest caz, avem de a face cu un sectant care a pornit aceasta discutie, din ratiuni lesne de inteles.
Obnubilarea constiintei, din preaplin de spirit imanent, nu ar trebui sa ramana nesanctionata, macar la nivel ideatic.
Pe textul:
„Scrisoare deschisă" de Paul Bogdan
RecomandatHai sa lasam tineretul asta chiar frunza in vant, fara scara de valori, sa stea cu ciunga in par si mana in nas pana ne-or tara cainii, numai ca sa le satisfacem nevoia de libertate prost inteleasa.
Trebuie sa fie mereu romanii mai catolici decat papa :)))), in alte tari nici nu au vrut sa auda de asta si noi trebuie sa fim mai cu mot .
Daca as studia in Damasc nu as avea nicio problema sa invat intr-o clasa in care ar fi insemnele musulmane.
Asa e firesc, le-as respecta credinta.
Felicitari, Paul Bogdan, pentru luarea de pozitie, iata ca Biserica Armeana nu isi dezminte renumele de aparatoare a dreptei credinte.
Pe textul:
„Scrisoare deschisă" de Paul Bogdan
RecomandatEste un bun exemplu de cum se poate intelege total gresit notiunea de TOLERANTA.
Tocmai am semnat petitia impotriva acestei masuri demne comunismul cel mai feroce.
Suntem o natiune crestina, asta trebuie afirmat fara probleme pe toate caile.
Locul icoanelor este in biserici, in spitale, in scoli, adica, practic, in sufletele care au nevoie de ele, chiar fara sa o stie.
Pe textul:
„Scrisoare deschisă" de Paul Bogdan
RecomandatIntr-un univers tot mai secularizat, asemenea carti se pot constitui in oaze afective, si nu e vorba de afectivitatea pe care o cunoastem cu totii, cea avand exclusiv valente orizontale, ci de ceva cu mult mai inalt si mai plin de sensuri.
Parintele Ghelasie este ( fiindca de oameni ca el e, oarecum, o blasfemie să vorbești la timpul trecut) o personalitate in monahismul romanesc.
Propun recomandarea acestui anunt.
Pe textul:
„Memoriile unui isihast, de Pr. Ghelasie Gheorghe" de florin caragiu
RecomandatSingura chestie de valoare aici este :
\"personajul a spus că mă cunoaște
pe poarta casei era o fotografie mare
câteva fraze decolorate sub gâtul meu
câteva raze de vară\"
chestia asta :\"de ce ai nevoie de visceralitate domnule olmos
divorțul dumneata e o chestiune simplă\", mai precis acest \"divortul dumneata\" mi se pare absolut fara noima, ca sa nu spun gresit total.
Poemul e cam lipsit de poezie, fortat pe la toate incheieturile, incepi de parca ai vrea sa scrii un eseu despre cine stie ce si continui alandala.
Nici idei ca lumea, nici figuri de stil, nici nimic, in afara de o recomandare generoasa, cum se cuvine unui editor.
felicitari ! ;)
( astept sa vaz daca esti ranchiunos )
Pe textul:
„o vizită domnului olmos" de dan mihuț
Recomandat