Poezie

pe-o gură de ray

1 min lectură·17 octombrie 2006

Mediu

te rog să te sui pe mine

încet

toate colțurile în care tălpile tale

se vor zdreli

toate hăurile în care inima ta

își va da drumul

toate saltelele pe care oasele tale

se vor aduna grămăjoară

plus cetatea virgină și rea

sunt pregătite

toate animalele freamătă

/vor rege/

toate femeile s-au spălat

/în mine te așteaptă/

te rog lasă-mă să tai funia

te rog lasă-mă să te îmbrâncesc

renunță-te

prefă-te

decojește-te

te rog să mori

cum se cuvine

te rog să mori

cum se cuvine

014397

Despre aceasta lucrare

Autor: Dacian Constantin
Tip: Poezie
Cuvinte: 86
Citire: 1 min
Versuri: 23
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Dacian Constantin. “pe-o gură de ray.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dacian-constantin/poezie/209036/pe-o-gura-de-ray

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată

Andu Moldovan17 oct. 2006

Bun, poate mai putin finalul. Dar oricum ar fi, nu conteaza, ma inclin in fata acestei scriitoare care se apropie atat de mult (la o departare de unghie) de ceea ce visam cu totii ca am fi la o adica.
Si pentruca o stea se cere argumentata, voi face un suprem efort la aceasta ora tarzie de noapte.
Acest poem este de fapt un post scriptum, pe care eu l-am lasat mai demult la un text al Alinei, si care zicea cam asa: sa nu uiti maine dimineata cand te-oi trezi ca esti tot bestia de asta-seara cand te-ai bagat in pat sa-ti devorezi barbatul ca o leoaica in calduri.
Sau cam asta era ideea.
Bobadil.