poem în li major

iubitul meu vrea de la mine ceva ce să fie numai al lui ceva ce să nu fie împărțit între el și lumină între el și oră între el și apă între el și oho mai ales între el și el ca-n basme iubitul meu vrea ceva ce să zboare să meargă să urle să fie mut să fie mic să fie mare să fie alb să fie negru să fie pătrat și cerc să fie dar toate în același timp și toate numai ale lui deodată desigur atunci când îi este foame iubitului meu nu îi mai trebuie nimic decât mâncare când îi este somn iubitului meu nu îi mai trebuie nimic decât niște perne când viață îi este iubitului meu nu îi mai trebuie nimic decât un clinchet momentele publicitare sunt însă tot mai lungi iubitul meu își cheamă o teamă frumoasă o mângâie pe creștet o dresează o hrănește și-o învață apoi să muște: un pic și lateral din mine mai mult și mai adânc din sine pansez rănile unor soldați ei îmi spun pe nume numele meu e pe ecuson ecusonul e în piept pieptul e în mine iar în mine e iubitul meu care vrea ceva ce să fie numai al lui ceva ce nu lucește dar e strălucitor pe margini ceva atât de dulce încât să pară amar ceva atât de fraged că dinții secundarelor se frâng ațoasă oră iubitul meu vrea de la mine ceva ce să fie numai al lui eu m-ascund sub respirările cailor și îi nasc băloșind podeaua cu mine o altă mamă și niște rime