Csiborg Mirco
Verificat@csiborg-mirco
Oricum, trebuie sa recunosc si eu ca-i o placere sa fiu de acord cu tine ca nu suntem de acord. Pe bune:), mai ales ca sunt niste pareri total subiective. Cateodata chiar e placerea mai mare decat daca as fi de acord cu tine pur si simplu. Nu de alta, da\' mai citesc copii si incep sa creada ca nu exista decat un singur fel de a beli o pisica.
Si ca sa nu fiu inteles gresit, nu vreau sa inchei inainte de a-mi reafirma increderea in editori si respectul pentru reguli.
Archibald Haddock
Pe textul:
„de la un stâlp la altul" de mircea lacatus
Archibald Haddock
Pe textul:
„Îți amintești, străine..." de Carmen Sorescu
\"doar eu\" e sursa de confuzii. Nu se intelege daca tu esti singurul care se balanseaza pe sarma aia(doar eu ma balansez, nu tu si nimeni altcineva), sau daca balansul e tot ce faci(eu doar ma balansez, in rest nu fac nimic), sau daca balansul e ceea ce face rachetele sa nu-si atinga tinta(nu ma atinge, ca doara eu ma balansez), sau altceva...
stern=>piept=>continator de inima; inima=>suflet
frunte=>cap=>continator de creier; creier=>minte
mi se par mai degraba coduri decat metafore, nu aduc nici un fel de bogatie textului. Cel mai important mi se pare mie aici faptul ca atingerea nu se produce. Asta am inteles eu c-ar fi ideea si atunci cred ca asta ar trebui zis, clar si corect gramatical. Detaliile se pot imagina. Inafara de inima si creier eu imi imaginez cel putin inca un loc unde ar putea zbura racheta ei sol-aer-sol. A gandurilor, bineinteles, nu altceva.
In plus eliminand \"vrabiile\" si inlocuind \"sârma\" cu \"linie\" ar fi mai clar ca peisajul e in interior, nu in natura.
my 2 cents
Archibald Haddock
Pe textul:
„de la un stâlp la altul" de mircea lacatus
\"ghimpii ni se înfigeau în cuvinte\"
\"mâna ta îmi trecea prin inimă\"
\"un virus obositor, cotrobăiai prin vene\"
\"întrebările picurau pe trup\"
Pentru mine, astea sunt versurile in care autorul vine sa ma traga de maneca sa-mi aminteasca \"vezi ca citesti o poezie, io am scris-o\", \"merci, lasa-ma sa citesc\". Nu mi se par niste interventii necesare. Restul imi place.
Tonul \"hey, stranger\" de la inceput si turmele ma duc cu gandul la un cowboy, iar cuibul de nuiele la Tarzan and his mate. Faina combinatie.
my 2 cents
Archiblad Haddock
Pe textul:
„Îți amintești, străine..." de Carmen Sorescu
In prima parte as lasa doar atat cat e strict necesar pentru a sugera apasarea, aglomeratia, depersonalizarea, de-spiritualizarea(exista cuvantul asta?), iar in partea a doua as lasa linistea sa lucreze mai mult. Cam asa:
mutatis mutandis
m-am săturat de aceste orașe gigant
de poduri de fier trecând peste poduri de piatră
trecând peste poduri de oameni trecând
mi-e lehamite de ziduri
m-am săturat de aceste biserici splendide
în care nici măcar preoții nu mai intră
sunt sătul de altare
am găsit o casă la țară
cu scară în spirală și ferestre spre sud
o bijuterie
proprietarul e un melc bătrîn
mă mut în cîteva zile
dacă te răzgândești vino
Ca cititor, mie personal, mi se par mai interesante textele in care sunt facut partas la o traire, dar nu mi se da tot(pianina, zapada, etc), mi se lasa ceva libertate. Oricum, asta are parti care mi-au placut enorm, altfel nu ziceam nimic.
Archibald Haddock
PS: Era sa uit typo: latina mea e cam ruginita acum(nu c-ar fi fost vreodata altfel:)), dar cred ca corect e mutatis mutandis.
Pe textul:
„mutatis mutandi" de mircea lacatus
Watterson nu-i de ascultat, e de citit. Un mare filozof al zilelor noastre, mai ales zilele alea cand ne ajunge copilaria din urma. Benzi desenate:)))
Archibald Haddock
Pe textul:
„zile" de Dana Banu
Archibald Haddock
PS: Pentru astfel de zile recomand Bill Watterson. Merge orice, de exemplu Homicidal Psyho Jungle Cat: A Calvin and Hobbes Collection.
Pe textul:
„zile" de Dana Banu
Desi nu bag mana in foc pentru nimeni, cu atat mai putin pentru editorii agonia ;), cred ca ceva de genul asta:
Reflux inutil
respirața a devenit inutil de conștientǎ
ceea ce respiri sînt numai
rǎcnetele scâncite ale celor
cǎzuți în lupta cu viața
pentru viațǎ
încet, încet te lași acoperit
de volume indiferente de apǎ
(lacrimi, evident)
te-ar putea scoate din atelier.
My 2 cents,
Archibald Haddock
Pe textul:
„Reflex inutil" de razvan achim
De îmbunătățitNu sunt fanul comparatiei, nu ma dau in vant dupa invazia radio-tv in viata, probabil chestie de temperament. Dar, repet, textul cred ca e bun.
Archibald Haddock
Pe textul:
„you\'re so gay" de Traian Rotărescu
Archibald Haddock
Pe textul:
„you\'re so gay" de Traian Rotărescu
Dar asta a fost de mult. Recent am citit, nu mai stiu unde, ca cercetatorii englezi mai nou se apleaca asupra lucrurilor cu adevarat importante si au descoperit ca femeile sunt atrase de cizme pentru ca au un instinct ancestral care le face sa-si doreasca sa aiba pulpele protejate din afara(?!?). Imediat am vazut o legatura intre cartea lui Dixon si pozele alea cu parcari pentru masini rosii si parcari pentru masini albastre care impanzesc internetul.
Archibald Haddock
Pe textul:
„Sistem" de Adela Setti
Archibald Haddock
Pe textul:
„poze cu munți" de alex teicu
Eu stiam asa:
\"My make-up may be flaking,
But my smile, still, stays on!\"
cu \"may be\" si \"flaking\" de la \"flake\" adica a se coji.
Asa la repezeala, eu as traduce:
\"E posibil sa mi se cojeasca machiajul,
Dar zambetul, totusi, ramâne la locul lui.\"
O diferenta de nuanta care mie mi se pare importanta. Si cu Internetul la indemana nici nu-i greu sa-ti faci temele.
Asta a fost observatia. Despre kitsch, arta sau chiar ARTA poate va comenta cineva mai sofisticat ca
Archibald Haddock
Pe textul:
„Carnivale" de Nora Vintila
Mi-a placut personala asta de om care ignora sfatul bun al vocilor. Probabil de-aia esti asa priceput si la facut prieteni...
Archibald Haddock
Pe textul:
„călător" de mircea lacatus
Archibald Haddock
Pe textul:
„Sapere aude !" de herciu
Archibald Haddock
Pe textul:
„vânzătorii/mâncătorii de cărți" de Vasile Munteanu
Iar tematica, scuza-ma, e de toata jalea. Unde sunt angoasele citadine ale omului rafinat, educat si condamnat la plictis?
Si mai ai si un typo la \"fireați ai dracului\".
Archibald Haddock
Pe textul:
„și eu am fost pe muntele măslinilor" de mircea lacatus
Mi-a placut cam tot, mai putin ingerul. Chiar, cum se inmultesc ingerii, ca in ultimul timp apar cam prin toate textele?
Archibald Haddock
Pe textul:
„vanilie" de Adrian Suciu
Comparatia dintre femei si copii e cam irosita pe mine, nu reusesc sa-mi scot din minte cateva diferente care, in experienta mea, sunt foarte practice mai ales iarna. De exemplu femeile isi pot sufla nasul singure in majoritatea situatiilor.
ARchibald Haddock
Pe textul:
„femeia - assemblage" de cezara răducu
Partea cu \"parul lung\" mi-aduce aminte de Dylan, atata doar ca el vorbea de femei nu de poeme. Iar finalul are ceva ecologic. Fain!
Archibald Haddock
Pe textul:
„femeia - assemblage" de cezara răducu
