Poezie
vânzătorii/mâncătorii de cărți
1 min lectură·
Mediu
deschid fiecare ușă cu bucuria ieșirii din post
rămân în prag
ling aerul – primii oameni
vopseau unghiile și picioarele patului cu sânge
dar nu le spun adevărul
lepăd de pe umeri rucsacul
și pretind a fi vânzătorul de cărți
(tare)
vindem fecioare în hârtie cretată!
(șoptit)
pentru cunoscători – femei scrise pe hârtie de ziar!
(normal)
pentru casnice – avem bărbați cu supracopertă
și nou-născuți de jurii și edituri
știam
că îi voi găsi la masă
că vederea străinului oprește dumicatul în gât
nu-i refuz
iau loc și mă las șters pe mâini cu poezii umede
pe care nimeni nu va plăti niciodată nimic
dar nu mă rog cu ei
din nou mă prefac
îi țin de mână
îi privesc cu ochii întredeschiși
frumos îmbrăcați
proaspăt îmbăiați
bărbieriți de curând
au aerul unor morți ce așteaptă
mâncăm ne mâncăm în tăcere
și nu vom fi la sfârșit nici unul întreg
mă ridic pahar cu două picioare
și închin:
- Pentru liniște și singurătate!
(izbesc de zid lugubrele silabe
și joc pe cioburi ca un zeu)
023528
0
\"mă ridic pahar cu două picioare
și închin:
-Pentru liniște și singurătate!\"
Cu sinceritate,
Teodor Dume,