Cristina Sirion

M-am ciocnit de-o ascuțime albastră, poate că umbra unui pom, la un colț. Þinea o scoică întinsă în care zdrăngăneau metalic două luciri. Mi-am frecat asfințitul din ochi cu nisip dar n-am reușit să

Martă, Din gura tatălui îmi ieșea numele ud ca din ou știa din prima clipă să-și prindă gheruțele de sârma albastră a gardului Tata desena pisici cu mâna mea cum îndopam eu puiii de