Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Lașitate

1 min lectură·
Mediu
miroase ceva a pâine caldă,
parcă aș fi eu
sunt speriată ca de o jucărie cu arc cu capul de clovn
totul fuge de la mine, lumina chiar
mă socoate drept oglindă
lovește și fuge
oamenii își aruncă cuvintele în pălăria mea de cerșetor
lovesc și fug
îmi amintesc că mirosea la fel într-o zi
când cineva mă ducea în cârcă peste o apă
poate că atunci m-am molipsit
poate că doar acum miros și eu la fel
dar mi-e frică
021.382
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
81
Citire
1 min
Versuri
13
Actualizat

Cum sa citezi

Cristina-Monica Moldoveanu. “Lașitate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14167743/lasitate

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
E un text bun, de forţă lăuntrică care se transformă-n fortă lirică, iar la mine ajung decibelii. Aş renunţa la adversativul ultimului vers ("dar"), lăsând loc şi cititorului.
E ceva aici între naturaleţe, adevăr, experienţă personală şi tehnică lirică. Poate că acel ceva este... poezie.
...

"îmi amintesc că mirosea la fel într-o zi
când cineva mă ducea în cârcă peste o apă
poate că atunci m-am molipsit
poate că doar acum miros și eu la fel
dar mi-e frică" - asta am simţit-o mai mult decât trebuia.

E frumos! Şi la fel te salut!
0
Mulțumesc frumos, Adrian, este adevărat că e și tehnică de exprimare, dar și adevăr (liric). Te salut și eu.
0