Poezie
Intimitate
1 min lectură·
Mediu
Ei erau dintre zeii tineri, necruțători și puri,
ca vîntul, ca focul, ca mireasma din cetini.
Iubitul meu, n-am să alung mîinile tale care îmi dorm pe trup,
fiindcă vreau să rămînă a noastră iubirea aceasta de-o clipă.
Altfel ar zbura, ar muri și ar învia
ca un fluture frumos, flămînd și fără de lege.
Iartă-mă că mi-ești prea drag, că în lumina dimineții te iubesc
fiindcă pari atît de alb. Tu ești grăunța mea de nenoroc și de nefericire.
Cu mîinile legate de pămînt prin juruință,
așa erau ei răstigniți întreaga viață:
el cu podul palmei acoperindu-i pîntecul,
ea cu degetele ei subțiri sub perna lui de căpătîi.
În locul unde cădea un zid li se rupeau băierile inimii.
În locul unde apărea alt zid ceva îi lovea în creștet.
ca vîntul, ca focul, ca mireasma din cetini.
Iubitul meu, n-am să alung mîinile tale care îmi dorm pe trup,
fiindcă vreau să rămînă a noastră iubirea aceasta de-o clipă.
Altfel ar zbura, ar muri și ar învia
ca un fluture frumos, flămînd și fără de lege.
Iartă-mă că mi-ești prea drag, că în lumina dimineții te iubesc
fiindcă pari atît de alb. Tu ești grăunța mea de nenoroc și de nefericire.
Cu mîinile legate de pămînt prin juruință,
așa erau ei răstigniți întreaga viață:
el cu podul palmei acoperindu-i pîntecul,
ea cu degetele ei subțiri sub perna lui de căpătîi.
În locul unde cădea un zid li se rupeau băierile inimii.
În locul unde apărea alt zid ceva îi lovea în creștet.
045.531
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 131
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “Intimitate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14104693/intimitateComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Poezia ta, in ultimul timp, se schtura de zgura, se esentializeaza.
0
Mulțumesc domnule Gorun, o duminică plăcută vă doresc.
0
Distincție acordată
Mă reîntorc adesea la pagina ta. Și tot timpul fascinată. Avem nevoie de poezia ta, să știi!
Ochii mei sunt pene când vin aici, în locurile unde mereu mai cade câte un zid.
Ochii mei sunt pene când vin aici, în locurile unde mereu mai cade câte un zid.
0
Oana, sînt încîntată că ți-a plăcut. Fără cititori poezia nu trăiește. Mulțumesc mult.
0
