Poezie
Reținere
1 min lectură·
Mediu
Nu am crezut niciodată că mi se poate întâmpla așa
ceva: să intru în rezerva spitalului, să șed aici,
într-un fotoliu îmbrăcat în catifea, doar pentru a fi
martora acestei scene din fața mea, atât de aproape
încât pot să aud suspinele pacientei, sau doar să
mi le imaginez. Momentul în care asistenta operează
o stimulare cardiacă electrică, următorul moment
în care femeia întinsă pe pat tresare cu totul, saltă
ușor din pat ca o jucărie cu arc din cutie. Dacă aș
fi un medic adevărat nu mi-ar păsa, ori cel puțin nu
aș simți slăbiciunea aceasta în oase, atârnând peste
fotoliu. Sunt doar un spectator cu o minte puternică
și un trup fragil, alături de un suflet înfrățit cu mine.
Diferența este că eu port alb, un alt fel de uniformă
într-un loc în care oricine are una, dintr-o pânză
ușor mai albă decât a asistentei. Ora de vizită s-a
terminat, voi sări din nou peste pauza de masă.
023.476
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 160
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “Reținere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14023223/retinereComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DDDDDaniela Davidoff✓Cristina, textul acesta este foarte diferit de ce am citit eu la tine. Are detasare si profunzime, are intr-un fel, chiar precizia lamei de bisturiu. Este scris foarte bine pentru ca in ciuda economiei de metafore, cuvinte mari, transmite foarte bine senzatiile. Si descrie foarte bine, e ca si cum ai fi acolo. Mi-a placut cum ai condus culoarea alb in text, fara sa para nimic un cliseu. Pentru mine e un text foarte bun.
0
CMMulțumesc Daniela. Îmi pare bine că ai intuit perfect ceea ce am vrut să transmit prin acest poem.
0