Rânduri fără teamă

Remarc poemul tău, în special finalul. Fără \"zgârie\", spune altfel. Ai prea multe articole nehotărâte (un, o) - aș scrie \"scâncetul albastru / sau tăcerea\".

\"o tăcere
Cuminte și aspră
Ca ora ce moare
Fără urmași.\"

Mi-au placut mult versurile acestea. Cumva, m-au trimis la \"Ramasitele zilei\".

Si mie mi-a placut poezia ta. Auzi, de ce la personale?
st

Alma, multumesc pentru trecerile constructive prin pagina mea. Am modificat putin si ma mai gandesc la \"zgarie\". Nici mie nu-mi place, voi gasi altceva.
Elia, pe mine ultimele doua versuri ma duc cu gandul la Rilke, nu stiu de ce. Fie si Ishiguro.
Sache, recunosc ca ai prins ideea cea mai importanta a ultimelor trei texte. Ele nu stiu daca sunt poezii si atunci le-am incadrat, simplu si neutru, la personale. Nu mai reusisem demult sa scriu poezie. Apoi, la sugestia unui prieten am incercat genul acesta nou, care nu-mi este obisnuit. Asa ca bajbai. Nu stiu daca sunt poezii, nu ma prefac. Sunt gandurile mele asezate pe site, nici macar pe hartie. Se intampla atatea cu mine in ultima vreme... Frumoase, frumoase, ca o poezie.