Cristiana Nicolae

Țin să precizez că greșelile de ortografie și de punctuație nu îmi aparțin. Ele sunt produse de un bug și e treaba webmasterului poezie.ro s-o rezolve. Chiar intenționam să raportez acest lucru.

Eu am scris aici dând copy-paste din Word. Am observat că liniuța de unire dispare \"pe drum\" și am corectat textul manual înainte de a da clic pe \"Trimite!\". Dacă a rezultat ce se vede, nu este vina mea. La fel mi s-a întâmplat și în zilele trecute. Îmi dispar liniuțele și câteva rânduri se suprapun. Voi încerca să-l corectez și sper ca de data aceasta să nu mai fie probleme.

Referitor la anacronism... nu am avut intenția să public aici articole de ultimă oră, ci pur și simplu să-mi public articolele, indiferent de data la care au apărut în presă.

În ciuda anilor care s-au scurs de la publicarea articolului în revista Știință și Tehnică, subiectul rămâne unul de actualitate, indiferent de schimbările de natură socială și economică pe care le-a suferit România.

Sănătate!

Era și timpul pentru o schimbare în bine...

Legat de înfrânările trupului descrise la primul punct :

\"1. Abținerea de la produse de origine animală: carne, ouă, lapte și mâncăruri gătite cu ele.\"

Ați uitat să menționați și peștele.

Mulțumim pentru reamintire!

Este evident că aici nu avem de-a face cu o poezie, ci mai degrabă cu versurile unui cântec. Prin urmare, nici nu prea poate fi comentată... Apar unele \"asimetrii\" supărătoare la citire, dar, mă gândesc că probabil atunci când este cântată, melodia se \"mulează\" pe versuri și nu mai apar probleme.

În rest... mai trebuie lucrat la unele versuri, și trebuie un \"B\" la \"bucuresti\"...

Bănuiesc că aceasta e o tentativă de cântec patriotic, dar, sinceră să fiu, e ușor naiv...
Dar nu te lăsa, perseverează!

Scuze, dar nu prea înțeleg... cum adică:

\"Când de suflare fi-va trupul gol, i-u

n An ce poate coborâ-n Olimp.\" ?

Cred că ai încurcat niște litere la tastare, și drept urmare, sensul textului a devenit mai greu de înțeles.

În afară de asta, din câte știu eu, se scrie cu \"î\" din \"i\" la începutul și sfârșitul unui cuvânt, deci corect ar fi \"coborî-n\". Și cred că \"pedata\" ar trebui să fie \"pe dată\".

Îmi plac imaginile pe care le construiești în primele două strofe.
Mai ales versul \"Striga la mine diavolul din minte...\".

Scuze dacă am comentat ca o profă la examen, dar, din pricinile pe care ți le-am spus, nu am putut înțelege poezia în ansamblu. Sper să revii asupra ei pentru că pare a avea o idee interesantă...

Numai bine!

Da... Mărțișorul acesta pare a fi mai degrabă un mesaj decât o poezie...
Dar nici nu prea are nevoie să fie...
Din păcate însă, nu știu câte dintre persoanele vizate își asumă cu adevărat rolul...
Eu, una, rareori găsesc, așa că versurile tale par a descrie mai degrabă un ideal...
Dar, asta e o cu totul altă poveste...

Aici par a fi de fapt două poezii \"lipite\" - strofele sunt mult prea diferite structural. Cred că ar fi mai bine să încerci să faci două variante ale aceleiași poezii, sau, mai exact, să încerci să exprimi aceeași idee apelând la tehnici diferite. Nu este nimic rău în a exersa și a obține mai multe variante. Totul este să nu nu le unești. În rest, mai multă atenție la diacritice.
Succes!

Temerile care ies din ascunzișuri... țipătul buhei... razele cu miros de sânge...
Mi se pare mie, sau așa arată Noaptea Sfântului Andrei doar cu puțin mai înainte ca duhurile rele să se dezlănțuie?

Înduioșător! Stilul acela adolescentin de declarație scrisă cu emoție pe un bilețel în timpul orei de matematică și strecurat apoi sub caietul fetei îndrăgite...

Pe mine una m-a făcut curioasă în privința continuării. Aș spune, la fel ca și ante-comentatorul meu, că e mult prea puțin pentru a fi prezentat publicului, fie și numai pentru o evaluare ca asta. S-o spun pe românește, acest text te lasă baltă exact atunci când \"te prinde\" mai tare! E exact același sentiment ca atunci când împrumuți o carte de la bibliotecă, și, tocmai când ești mai furată de firul poveștii, constați că lipsesc câteva pagini și că totul rămâne în aer!

Într-adevăr, comparația cu sarea nu prea merge, iar începutul, cred eu, trebuie un pic lucrat, este cumva prea abrupt și face referire la evenimente care abia se pot ghici... Așa cum este acum, textul pare că este un fragment dintr-un text mai lung.

Sper ca această părere să îți fie de folos. Multă inspirație!

O poezie tristă despre soarta aurolacilor \"cu visele închise într-o pungă\".

Din grabă, în loc de \"găsit\" apare \"gâsit\".

Numai bine!...

Un pic de joc, un pic de ghicitoare... În mod evident este o poezie destinată micilor cititori... Dacă mai ai astfel de inspirații, n-ar fi rău să te gândești la o cărticică de poezioare pentru copii!

Ehehei! E binevenită o astfel de poezie pe o vreme ca asta!

Dar personajul nu este relaxat, nu se bucură de vremea frumoasă, de binefacerile vremii, ci e obsedat de \"efectele adverse\" ale expunerii la soare.

Imaginea poate fi luată ca atare sau poate fi considerată o metaforă - omul uită să se bucure de frumusețea vieții, de petele ei de culoare, pentru că îl obsedează, îl stânjenesc în permanență musculițele-gânduri care îi amintesc de petele negre ale necazurilor...

O privire plină de umor și autoironie asupra micilor divergențe din viața de familie. E bine când, din toate astea, mai rezultă și câte o poezie!

Cred că, totuși, în loc de \"sucelă\" ar fi trebuit \"suceală\". De asemenea, atenție la punctuație și diacritice...

Pare a fi un ecou vag și îndepărtat al poeziei \"La steaua\" a lui Eminescu...

\"La steaua\" remake.

Pentru a nu se crede altceva... atunci când am folosit expresia \"cel mai rafinat poet\", am fost ușor ironică la adresa societății...

Mulțumesc frumos, Sorina! De fapt, finalul a fost concluzia, dar și imboldul de a scrie. Mulțumesc de trecere!

Pentru Miclăuș Silvestru (nu știu care-i numele și care-i prenumele): mulțumesc frumos, e chiar atrăgătoare și interesantă interpretarea ta. Mărturisesc că nu m-am gândit la așa ceva, nu aceasta este imaginea de la care am pornit atunci când am scris poezia. Dar e întotdeauna interesant de aflat ce ecou poate afla în mintea cititorilor...

Legat de poezia asta, pot spune doar un lucru : este o poezie-paravan. Numesc astfel acel tip de poezie care îți permite să te exprimi dar fără a te expune. Este poezia care descrie evenimente pe care le trăiești, dar care sunt atât de stranii, încât dacă le descri în proză ești considerat nebun, iar dacă le torni în versuri, ești văzut ca fiind cel mai rafinat poet...

De fapt, mai toată poezia umanității, este, mai mult sau mai puțin, un paravan...

Un mesaj foarte concentrat și o revoltă profundă, exprimată în cel mai elegant mod cu putință, fără o agresivitate supărătoare a limbajului.

Îmi place!

(I-am citit-o și bunicii și a fost așa de impresionată că i-au dat lacrimile!)

Multă inspirație!

S-ar putea numi \"Balada românului la vreme de criză\".

Strofa a doua e impresionantă...