Poezie
Sonet 94
(Ultima scrisoare din Dresda 1 aprilie 1945) IV
1 min lectură·
Mediu
“Iubită mamă! N-am să-mi țin cuvântul
și n-am să mă întorc curând la tine.
În Dresda plouă! Jalnice suspine
se împletesc cu gloanțele și vântul
iar cerul fals se stinge pe ruine.
Furnici yankee-au invadat pământul
și or să năvălească sub veșmântul
Spitalului... dar sper ca tu ești bine!”
Se curmă brusc răvașul... Telegrama
anunță sec prin noapte și potop
deznodământul indecis la drama
Unui soldat ce n-a schițat vr\'un strop
De urlet până n-a aflat că “Mama
e moartă de o săptămână Stop”.
1 aprilie 2007
012.664
0
un fan.