Sonet 38

Evident nici un editor nu ar publica asa ceva.. si asta pentru ca gratia divina nu isi gaseste locul in aceasta poezie. Ai pus laolalta doua elemente total opuse. Uneori din asta iese ceva foarte frumos.. dar in poezia asta nu e cazul.

Referitor la pronia divina ce se revarsa din textul de mai sus, evident ca mesajul subiacent poemului trebuie luat cu un graunte de sare, altfel ajungem la concluzii abracadabrante, precum cea a antevorbitorului.

Concluzia mea nu a fost abracadabranta.. Imi pare rau ca s-a inteles asa... Poezia este nereusita prin suprapunerea celor 2 planuri.. prin titlul (sonet.. ?) .. prin exprimarea deloc literara.. etc.
Mai vreti exemple ?

Varianta 3 :
Si gaborii susțin că sunt de vină
Fi\'n\'că există-un martor oarecare
La tărăboiul chior, din depărtare,
Dar mie toată treaba mi-e străină.

Un crud nebun pe biata Madălină,
Soția mea, a vrut să o omoare.
Declar solemn că nu-s acela care
A tras-o pe-ntuneric din mașină

Și-a fugărit “butoiul de slănină”,
Alert, un sfet de oră prin parcare.
Încep să cred în grația divină

De când am dat anunțul pe la ziare,
In care promiteam ca din chenzina
Voi da, de sunt scapat de “vrăjitoare”.