Poezie
Sonet 134
odată cu lumina…
1 min lectură·
Mediu
odată cu lumina, prin hârtia
cusută-n geam, a început să doară
și glasul negru-al frigului de-afară,
vestind colindul scurs din infamia
Crăciunului, în inima de ceară
a lumânării flasce și în mia
de hapuri ronde – daruri din cutia
lăsată-n noptieră de aseară;
pe-același drum aseptic o să cadă
și astăzi o tăcere mai puțin:
înveșmântat în haine de paradă,
bătrânul s-a-nvoit la un festin
în cer, semeț și-a prăvălit zăpadă
foșnind pe el, infirmiera, lin.
16 XII 2007
013.591
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet 134.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/1758596/sonet-134Comentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Și ce frumos!
\"odată cu lumina, prin hârtia/ cusută-n geam, a început să doară/ și glasul negru-al frigului de-afară/, vestind colindul\"...
Cu mulțumiri pentru poezie,
Teodor Dume