Poezie
Plecări de toamnă
1 min lectură·
Mediu
Aprinde-n încăpere o lumină,
Căci neguri vinovate-mi dau ocol,
Și nu-mi citi plecarea din retină,
Nici spaima că e toamnă și sunt gol.
Ascultă cum diavolii de-afară
Fac victime prin stoluri și copaci…
Căderea lor începe să mă doară;
Ascultă, sezi alăturea și taci!
Aș vrea să plec, dar toamna mă pândește,
E cerul mort ca umbra unui nuc,
Iar crengile fac zgomote de clește.
E toamnă și n-am unde să mă duc.
Încă un pic și ploaia o să vină
Peste oraș și-n ochii-ți de smarald.
De n-ai să-mi ierți supărătoarea vină,
Că-afară-i frig și-n mine este cald.
Deci, ca să uit că lumea se destramă,
Închide geamul, culcă-mă la sân,
Prefă-te în amantă și în mamă,
Alungă toamna și am să rămân.
02964
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Plecări de toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/14183832/plecari-de-toamnaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Sună bine. Doar în V5 se rupe ritmul și lipsește un semn diacritic la sezi.
0
