Poezie
Sonet Ianuarie II
1 min lectură·
Mediu
Un ger năprasnic dinții și-i ascute
Și peste-orașul umbrelor cu șal
Trec zile tot mai albe și mai slute
Și se coboară cerul de metal.
Fantoma sărbătorilor trecute
Mai iese câteodată din canal
Și chiar de anul încă la-nceput e,
În jur sunt semne de potop final.
Ianuarie. Câte un pic se moare
Când globurile-s sparte prin piețe,
Când vin temperaturile polare
Pe-afară și în case e tristețe,
Când cărnii i se face dor de soare
Și sufletul începe să înghețe...
27-28.12.2021
011.411
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet Ianuarie II.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/14159902/sonet-ianuarie-iiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
E non-benefic ca “sufletul” să se racordeze la sistemul iernii şi să “înghețe” şi e benefic ca “sufletul” să se conecteze la sistemul creației care îi ridică temperatura şi îl face să vibreze pe frecvențele creativității.
0
