Poezie
Sonet 188
CCLXVII
1 min lectură·
Mediu
În pieptul meu deșertul se-ntinde ca o plagă
De foc și disperare, în spațiu și în timp;
Îmi intră-n os nisipul și de o viață-ntreagă,
Răzleț de caravana speranțelor, mă plimb.
Când mă învinge duna și se termină apa,
M-adăpostesc în oaze drapate cu-amintiri;
Îmi umezesc cu rouă și reverie pleoapa
Și-mi reînviu fantoma trecutelor iubiri.
Te voi găsi vreodată ființă fără umbră,
Acolo unde marea s-a preschimbat în cer,
Acolo unde îngeri de mână se preumblă
Și unde androginii neîntregiți se cer?
Către amiaza vieții se face tot mai cald
Și-mi e atât de sete (în tine să mă scald)!
8 VI 2009
044.845
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet 188.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/13890955/sonet-188Comentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
În versul 5 ar trebui să fie „termină”, nu? Altfel se pierde prozodia.
Frumos sonet, mi s-a făcut sete după ce l-am citit.
Frumos sonet, mi s-a făcut sete după ce l-am citit.
0
Multumesc pentru lectura si comentarii Liviu Nanu si Petrut Parvulescu.
@Liviu Nanu - da in versul 5 ar trebui sa fie \"termină\". Am corectat!
Cristi
@Liviu Nanu - da in versul 5 ar trebui sa fie \"termină\". Am corectat!
Cristi
0
poezie cu maturitate poetica. cursiva, inteligenta, frumoasa, simtita.salut
0

am citit cu placere. poeme reusite, ccadru, ritm, imagine, mesaj. felicitari!