mâini de ipsos

Maini de ipsos, bine macar ca sufletul nu e de ipsos inca...
\"azi e una din zilele în care m-așez la coadă
pentru injecția cu rosu, albastru și galben
să nu mai curgă trotuarul doar în alb-negru\"
Exista oamenii si timpul, dar timpul va mai exista cu siguranta atunci cand nu vor mai fi oamenii sa-i croseteze clipele...Singurul mod prin care putem scapa este sa iubim viata,asa cum e ea..
\"azi își plâng picioarele pașii avortați\"
Chiar daca ne e greu cu aceste maini de ipsos, tot trebuie sa mergem mai departe, nu crezi?
Placuta poezie, mai revin,

nif_nif

Timpul nu va mai exista. Fara ca cineva sa-l masoare, sa-i dea un sens, nu va mai exista. Trebuie sa mergem mai departe, da, dar nu stiu daca dincolo de pietrele de mormant pe care ne regasim numele.

Singura chestie mai nealocul ei, din punctul meu de vedere,
e \"mormintul divin\". Un mormint simplu cred ca ar fi fost de-ajuns.
In rest, text care mi-a placut.
Emil

Daca judecam in termeni de \"nelaloc\" s-ar putea sa fie cum spui tu. Daca te gandesti ca piatra de la mormantul divin a fost miscata, inlaturata, poate e evident ca sper intr-o \"desclestare\" a maxilarului meu. Daca doar te gandesti. Multumesc de semn.

Se mai intimpla sa mai tastam eu, sau altul, prea repede.
Ma rog, am spus si io o parere, cum am vazut poemul. Ramin la parerea ca divinul, strazile in rosu galben si albastru, pasi avortati si rembrant nu se prea impaca.
Dar, again, doar parerea mea. Nimic mai mult.

Pai intre ce mi-ai scris prima data si acum e o \"mica\" diferenta. Amalgamul pe care l-ai sesizat si tu e unul suparator in conditiile in care poezia nu curge. Si aici pot fi de acord cu tine. In rest, toate bune.