Jurnal
dimineață de scuturat memorii
1 min lectură·
Mediu
nu-mi place strada asta face
un unghi la 90 de grade când dai colțu\' alte 90
și dai ochii cu destinul îi ia și-i aruncă
ca pe niște zaruri are o batoză de buzunar
păstrează din oameni doar cutiile poștale
cu tot cu recomandate
viața lui paler e un eșec
n-a avut destui prieteni
când nu e prea devreme totul
e prea târziu zice destinul sortând
scrisori
nu-mi place strada asta azi
e dimineața de scuturat memorii pe balcon
- pe locuri fiți gata start -
gunoiul e îngropat sub arborele-cauciuc
odată cu cei rămași prea curați
un ciocan bate la cap o pioneză
să devină cui de când s-au în-cui-at ferestrele
n-au rămas elemente de legătură
nu-mi place strada asta pe care
destinul rupe facturi și ciocanele
sunt instrumente de convertit
033.083
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Munteanu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Munteanu. “dimineață de scuturat memorii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-munteanu/jurnal/162568/dimineata-de-scuturat-memoriiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
memoria mea s-a prins cu clei de mine, cu piroane,...oricât aș scutura doar se ascunde in spatele cuiului-pioneză din pantof, dupa care, când am obosit, sare inaintea mea, dansează lasciv și îmi strigă:\"Credeai ca ai scăpat de mine, nu?!?\"
0
Radu - Din păcate nu toți primi după cum merităm. Cum spunea cineva, poștașii se mai și rătăcesc. Cât îl privește pe Paler îmi e teamă că recunoaște tocmai pentru că, fiind tardiv, își permite acest gest de curaj.
Oana - Nu poți scutura din cap și scăpa de memorie. Poți însă să depozitezi peste regrete altfel de amintiri. Și nici atunci nu poți s-o reduci de tot la tăcere.
Oana - Nu poți scutura din cap și scăpa de memorie. Poți însă să depozitezi peste regrete altfel de amintiri. Și nici atunci nu poți s-o reduci de tot la tăcere.
0

cred ca din obisnuinta, nici macar nu mai recunosc o scrisoare simpla...
iar Paler... mare curaj ar putea parea ca are sa recunoasca asta... dar curajul acesta e putin cam tardiv...