Un înger plângea

Vin cu aripile rupte să îți citesc poeziile și plec cu sufletul bandajat.

Ingeresc de frumos. Ti-am citit si celelalte poezii dar nu m-au convins atat de mult ca si aceasta.

Din fericire, sunt mai multi ingeri printre noi decat vrem sa recunoastem. Iar ei n-or sa spuna niciodata de ce ne asternem talpile peste aripile lor.

am citit aceasta poezia la vremea ei, dar iata, acum a venit o vreme cand am nevoie sa o recitesc, sa mi-o plimb iar agale prin suflet, printre amintiri si ganduri, ganduri ce stau sa ploua...
atunci a fost de ajuns sa o citesc ...spre a nu o uita.
azi, am nevoie sa o recit, sa v-o spun voua...

poezia la prima vedere e simpla, si altii, si poate chiar voi, ati scris despre plans, despre aripi, despre drumuri si mai ales despre ingeri...
dar aici e mult mai mult decat o impletire de imagini vechi, de cuvinte tocite de maini mai calzi sau mai reci...
poezia vibreaza inca de la primul vers de o sensibilitate suava, caci palnsul unui inger nu poate fi decat lin, duios si plin de tacere...
iar lecturand in soapta vers cu vers lacrima se muta tiptil in coltul stingher al sufletului cititorului,cu atat mai mult cu cat fiecare se regaseste intr-o anume zi in ipostaza trecatorului grabit.
viitorul poarta cu el aici o vina aspra, desi ascunde o speranta salvatoare: \"ii vor creste altele\"
finalul dezvaluie si cumva cauta iertare:
\"atat de lungi incat /trecatorii nu le puteau ocoli/spunad/ii vor creste altele\"
brusc vina se regaseste in tabara victimei de la inceput...

iar peozia lasa in distanta dintre marginea drumului si cer alegerea fiecaruia de a pasi pe drumul lui...si chiar de a-si modela poteca...

am vrut sa va spun poezia aceasta azi, caci azi am intalnit pe drumul meu un fulg de aripa ingereasca...

ps: de as putea as da un cer de stele pentru aceasta poezie...dar nu am decat o umila parere...


____
multumesc

Am revenit peste ani cu aceeasi lacrima pe obraz pentru ingerul cu aripi zdrentuite...

Dupa cum drumurile noastre sunt bine croite
am ajuns aici din... neintamplare.
Poate langa titlul tau se mai puteau pune cateva stelute...
Nu conteaza... Ingerii, simt eu, cred eu (\"cred\" cu sensul de \"credinta\", \"sunt sigur\"), in fiecare clipa te inconjoara cu stelute, stelute, stelute...
Si apoi, cum nimic, nu e intamplator, fiind din Deva (\"Zeu\" - in sanscrita), e normal sa poti vorbi asa despre ingeri...
Sincere felicitari!