Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

trecerea

1 min lectură·
Mediu
Cînd scrii, treci din albul pietrificat al hîrtiei
în ființa ei curgătoare. E ca și cum ai părăsi
această lume curat, aidoma unei
păsări cu gușa goală.
Cauți Cuvîntul. Sferă ale cărei margini,
deși șterse, cuprind totul. Te transformi,
pe nesimțite, într-un războinic resemnat
care își frînge săgețile de genunchi și
începe să rostogolească, spre cer, o
firimitură de pîine. Îngerul căzut
își înghite scara și te îndeamnă
să îl urmezi. Dar tu nu te încrezi decît
în transparența nisipului din clepsidră,
în înțelepciunea ochiului de a se
lăsa înșelat. Te-ai săturat să trăiești
cu tine însuți ca o fiară ce alăptează,
pe furiș, puiul prăzii sale. Scrii și te rogi.
Pentru a te pune la încercare, Dumnezeu
balansează podul dintre aici și dincolo.
Ce aproape e totul! Trebuie doar să pășești.
023.351
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
132
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Costel Stancu. “trecerea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/1787544/trecerea

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ioana-mateiIMioana matei
știu!...chiar cu tine...impresionantă această scindare a fiintei...în (prin tine) treceri...flori...un text interesant...dar parcă resimtindu-se...oare din cauza nevoii de a scrie epigrame?...parcă, într-un fel foarte ciudat, poetul și-a pierdut din subtilitate...sorry again, pentru sinceritate!...
0
@andrea-sofronieASAndrea Sofronie
imi place \"Îngerul căzut
își înghite scara și te îndeamnă
să îl urmezi...\".

Apocaliptic si crestin. Multumesc .
Andrea.
0