Poezie
jocul
1 min lectură·
Mediu
mișc pămîntul
sub perechea de zaruri
ele se trezesc,
încep să se rostogolească
aidoma unor săltimbanci
pierd mereu și mă bucur,
dacă aș cîștiga o singură dată
ce sens ar mai avea jocul?
degeaba îmi dezlegați
mîinile ochii,
degeaba adăugați zarului
încă o față
eu voi pierde cu aceeași,
neînțeleasă, voluptate.
023.392
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 51
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Stancu. “jocul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/1762414/joculComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
un text in care *zarul* leaga *chingile* povestii de *cunoscutele* repere...si habar n-are ca, fara sa vrea sau fara sa fie important pentru el, scrie poezie...
pretuind marturisirea de sine,
Ioana Matei
pretuind marturisirea de sine,
Ioana Matei
0

Toată esența poemului o văd strecurată în strofa trei.
Mă bucur că am citit un text bun într-o construcție simplă, elegantă.
Cu sinceritate,
Teodor Dume,