Poezie
întîmplare
1 min lectură·
Mediu
Clarei, pentru cînd n-o să se mai creadă mare
Trei pisici, într-o grădină
se jucau cu luna plină:
socotind că e din fire,
încercau să o deșire!
Smotoceau la ea întruna,
însă, mai șireată, luna,
să își rîdă de micuțe,
le scăpa printre lăbuțe
și, spre disperarea lor,
se-ascundea după vreun nor,
c-abia o găseau aici
înciudatele pisici,
care printre „hîrr” și „miau”
mai vîrtos o scărmănau,
pînă către dimineață
cînd, cu roua pe mustață
și gheruțele tocite,
adormeau pe nesimțite
și visau că împreună
torc același fir de lună…
S-au trezit tîrziu, în noapte,
și-nainte de-a bea lapte,
au privit în grabă cerul
neînțelegînd misterul
ce făcuse să dispară
luna-ntreagă de ieri seară
și-n locu-i să nu se-arate
nici măcar o jumătate…
Nu e chip ca luna plină
să se piardă prin grădină!
Și-au crezut atunci – tustrele-
că au deșirat-o ele.
033.989
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Stancu. “întîmplare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/13899076/intimplareComentarii (3)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
FRFRFlorin Rotaru✓Un poem plin de candoare care curge frumos de la un capăt la altul. Bine ai revenit, Costele. Sper să am ocazia să mă mai întâlnesc și cu epigramele tale.
0
VSFoarte frumoasă poezia. Și realizarea, și mesajul. I-am citit-o fiicei mele de două ori și dacă ei i-a plăcut, înseamnă că e cu lipici la copii.
Dacă poezia ar fi început cu \"Opt pisici, într-o grădină\", aș fi zis că e vorba de cele opt pisici (prea) jucăușe ale mele.
Mai trec pe aici.
Vali Slavu
Dacă poezia ar fi început cu \"Opt pisici, într-o grădină\", aș fi zis că e vorba de cele opt pisici (prea) jucăușe ale mele.
Mai trec pe aici.
Vali Slavu
0
IRCostel,
mi-am amintit de vremea în care copilul care am fost
avea imaginația întinsă dincolo de lună, dar ligav, îl speria
farfuria plină (deși meniul era apetisant) mama ca să-l determine
să mănânce îl păcălea cu porții mici. Sunt convins că ai scris și
pentru un astfel de țânc.
Cu plăcerea lecturii
Ion,
mi-am amintit de vremea în care copilul care am fost
avea imaginația întinsă dincolo de lună, dar ligav, îl speria
farfuria plină (deși meniul era apetisant) mama ca să-l determine
să mănânce îl păcălea cu porții mici. Sunt convins că ai scris și
pentru un astfel de țânc.
Cu plăcerea lecturii
Ion,
0