Cosmin Dodoc

Textul are un caracter politic. Ți-a mai fost spus astăzi o dată că astfel de texte nu își găsesc locul pe acest site.
Îți mai spun și eu să le postezi în altă parte.

Mulțumesc.

Brublematicule, cu asta chiar m-ai surprins. Te știam eu mai de ceva timp și te așteptam la cotitură. Mai puteai să o cizelezi, dar și așa e foarte faină.

Ultima strofă le întrece de departe. Cea de-a doua șchiopătează la acel \"verzi, vii\".

Țiganule!

Ți-am citit toate trei părțile și mi-au plăcut la nebunie.
Aștept să revii să mă mai destinzi!

Steaua e pentru toate scrierile!

milles mercis, claudiu.

nu vreau sa fiu inteles gresit. poemul la nivel de poem este unul care trebuie remarcat. ceea ce vroiam sa remarc este faptul ca trairea intrinseca a lui este intr-un fel suntata de echilibru inexistent (prima parte este mult sub ultima parte). imi cer scuze daca s-a interpretat gresit comentariul meu.

de fapt, dai impresia unui novice, de fapt dai o impresie gresita, arbitrariul in poemele tale au un rol mare, problema este ca aproape de fiecare data te duce pe calea cea buna.

i se incuiasera in ochi egrete de mahon
diminetile si le petrecea citind pe sarite
tatuajele nevazute de pe spatele calutilor de mare
ce-si sarutau vertebrele din carucioare
fara urme, fara picioare
fara regrete
din partea iepelor de mare
ea nu stia sa doarma pe spate
o dureau cercurile concentrice de pe soare
isi sedimenta mainile
cu lampi de lumina galbena desena raze
si nu obosea niciodata

uneori clipea cu panzele apei peste noi
si nu mai stia daca ii aduceam in dar
o floare
o apa
sau un pamant

mi-a placut intotdeauna sa recitesc rilke. facand abstractie, eu nu pot citi o poezie de doua ori. daca am citit-o de doua ori inseamna ca e proasta, sau cel putin nu este atat de sugestiva sa cum ar trebui sa fie. adica...daca am ajuns sa citesc o poezie de doua ori inseamna ca ori nu e buna de nimic ori e foarte buna.

ce faci? de ce esti atat de suparata? dumnezeu acum asculta creed, leave him alone. pe langa asta, ceea ce ar trebui sa se intample intr-o poezie este ceva special, or aici ce se intampla? nimic?

text bunicel, cu nimic special, m-as fi asteptat la ceva in genul lui perdivara, dar mai e pana acolo.

parca ai fi un patrician....

zau. intrebarea mea este: de ce un asemenea text ar trebui sa-mi placa? pentru ca de placut nu-mi place. chestii din astea probabil ca ar fi putut sa spuna si tata leana din colt, probabil ea nu ar fi stiut sa le puna una sub alta asa frumoas, dar in rest?

hmm, macrameul asta facut ca un test, ca si cum ar fi pentru prima oara cand mergi cu lfitul este la o prima impresie elitist. si totusi....monoloagele vaginului exista de ceva timp.

avand in vedere ca am fost facut devalmas as fi vrut sa stiu si de ce...

claudiu, cred ca imi permiti sa nu mai spun nimic. multumesc pentru dedicatie.

razvan, prea mult s-a spus, prea mult s-a scris, oricare betiv, oricare nebun....(kumm)

alina, cuvantul meu spera sa fie puternic, inca. nepasator poate ca este.

dorun, miserupismul asta e o chestie care a cam impanzit literatura romana de azi si oamenii care o reprezinta. poate ne-o lumina cineva calea.

intotdeauna ai avut o intelepciune in scris, ceva care te face sa te uiti cu putin mai multa luare-aminte.

sa fim seriosi. sunt deja extrem de previzibile convulsiile astea.

ca mai faina oda inchinata mamei mi se pare melodia lui cargo de cand inca mai era kempes. mai e si oda inchinata parintilor cantata de gil dobrica.

asta de sus, in primul rand ca nu e o oda. in al doilea rand mi se pare destul de fragmentata si de lanceda. adica eu cand vorbesc despre mama nu o sa spun niciodata supergirls just fly. chestie de interpretare presupun.

femeie imi place sa-ti spun asa
n-am chef sa te strig mama amanta curva sora
vreau doar sa-ti soptesc printre asternuturi jilave la ureche
poezii siropose de dragoste care se termina cu tine femeie
femeie
du-te
du-te si ascute
ascute unghiile din crinolina si zgarie-ma pe maini tatueaza-mi penisul cu molii de piele
si invata-ma sa te uit sa nu te vad sa nu te mai disting printre oameni
du-te
du-te si salveaza-ma eu mai raman la un ceai cu rom sau un chivas regal din sticluta de metal
cu doua degete imi transpir indecentele peste sanii tai abajur astept sterg tot de pe tablourile ce-si sug panzele din tortele de pe buricul unui papa-lapte
recunoaste ca ai scuipa extazul ca pe o coaja de samanta daca m-as retrage intr-o pivnita unde sa reduc amintirile la tine
du-te
du-te si construieste-mi un alt trup femeie
asta a imbatranit tie nu-ti plac carnurile lasate ochii galbeni si degetele creponate
un trup cu vertebre cervicale mai multe cu sentimente trecute prin buzunarele gaurite ale unor pantaloni de fas cu gemete cu pensule cu pictor cu masa si candelabru cu negru cu mult negru
du-te
du-te si negociaza cu mine o noapte in care sa scartaim paturi de spital
muribunzii sa moara sa priveasca pentru ultima oara un cuplu facand dragoste
orbii sa simta sa ne simta frematand mutii sa sara de bucurie roind in jurul nostru
doctorul sa ne scrie o reteta pentru intarzierea orgasmului
du-te
du-te si canta nanananana la un saxofon imaginar cu falange din sticla

du-te
du-te femeie si cauta-ma
acolo unde mi-a murit ultima oara sufletul
du-te cand iti spun
fir-ai a dracului de femeie