┐Speranța
S-a stins un anotimp din vremea mea Și am aflat că-naltu-i doar înalt Iar lacrima și frunzele de stea Nu cresc în piramide de cobalt. S-au rătăcit alți sâmburi de lumină, Cei semănați
CCCornelia ConstantinAsfalt tango
Deschide cartea! mi-a poruncit îngerul care știa toate poruncile pe de rost. Am deschis-zic eu: pagini albe,și albe și alb… Am început să număr : imparele cu bucurii parele cu
CCCornelia ConstantinPoema melcilor
În fruste cochilii poporul de melci Cu sincope verzi dintr-un alt anotimp Amestecă-n graiuri apuse pe veci A lumilor semne ce vin din Olimp. Silabele mute pe-un singur picior Se mișcă în
CCCornelia ConstantinSpre nicăieri
Să plec în uitare Pe pietre să scriu Cu frunze de veșted , Cu scoici de târziu . Iar pașii în muguri Se culce pe țărm Și-n veghea de valuri Furtuna să dorm. Să plec în uitare , Silabă
CCCornelia ConstantinPsihoză
Om în coasta mea lunecat între două treceri , de timp,de păcat , cu măduva sâmburi și ochi de târziu rădăcini înnoptând; aripă să fiu și cer să nu am ?! Cu frunze
CCCornelia ConstantinCântec
A simți –simțire A iubi-iubire A afla-aflare că nu am știut nu m-am priceput să fac colivie pasărea de foc s-o opresc în loc. A cânta –cântare printre flori de soare și
CCCornelia ConstantinMixtum compositum
Trec caii în galop, pe drum de țară Și se adună colbu-n urma lor , La umbra unei veri s-a dus o vară, Miroase-a toamnă-n ruginiul frunzelor. Trap-trop,trap-trop-ce sacadat-se-aude Cum curge
CCCornelia ConstantinMătușa Tamara
Știi tu,oare ce poate să fie nouă ani în cuibarul de sus ?! -colivie și păsări ce vin ca să-și afle alin într-un zmeu de hârtie Știi tu ? Era prin cincizeci și ceva vânt zapciu
CCCornelia ConstantinScofala
mă privea abulic , ca-ntr-un mojar în care sublimase existența-și-a zis: \"ei, mare scofală!\" strânsesem frunze și cer , le smălțuisem cu nu mă uita , o coajă și încă una și alta, sandviș
CCCornelia ConstantinCostumul de leu
Mi-am pus costumul cu ochi de leu- vânătoare; în savană din cer curge soare; în vene e sete de sânge- instincte primare , de fiare. Mirosul fetid mușcă nara; plămânul nu are atingeri de
CCCornelia ConstantinSă scriu cu scris ?
Să scriu cu scris ? mirarea se lasă pe chipul buimac; într-o cădere gravifică un păianjen se țese-n hamac. \"Scrie copile, cu scris\"! zise domnul
CCCornelia ConstantinDoar urme
Și pași se trezesc peste pietre săltând când șarpele negru cu ochi de sidef își vântură limba pe trupul plăpând și mușcă pe suflet cu flori de cireș Alunec o
CCCornelia ConstantinBabele
Cu fulgi molatici ninge iar. E martie și-i baba mea, Ce-și lasă genele în dar, Albind cu ele pajiștea. În zare, plopii văruiți Se prind în jocul cu zăpezi; O clipă doar se simt uimiți - Sub
CCCornelia ConstantinAccente grave
Nu mai citește lumea poezie - Politică, corupție, scandal; Se face sex la modul bestial. Nu mai citește lumea poezie - Demisii din partid, din parlament Bombe-capcană...
CCCornelia Constantinaritmetică
Unu și cu unu fac doi; Punând gene pe gene Fac prag luminii-să mai rămână așa cât preț de-o mângâiere în calea lui ,singularul doi-prim și par siglă a unei nașteri axiomatice Și buze
CCCornelia ConstantinParodie domestică
Dimineață cu gene de țurțuri și brumă pe față. Mai trag o aripă de somn - mi-e greță.... Vântul îmi scuipă sardonic
CCCornelia ConstantinCercul
Cercul ce m-a fermecat Într-un timp când m-am jucat Nu mai este ca-nainte, E un cerc de simțăminte. Că în el stau adunate Jocurile mele, toate; Cât n-aș da să pot zburda Ca un cerc prin
CCCornelia Constantinecce hommo
La margine de umbră ,pe miriște, din rostul trudei pașii s-au oprit. Bunicul și cu mine – două umbre - și caii ce-n arșiță au răstignit. Își scutură de coapse pălăria, bunicul, de țărână și
CCCornelia Constantin