Poezie
Cercul
Nepoatei mele de suflet, Amy
1 min lectură·
Mediu
Cercul ce m-a fermecat
Într-un timp când m-am jucat
Nu mai este ca-nainte,
E un cerc de simțăminte.
Că în el stau adunate
Jocurile mele, toate;
Cât n-aș da să pot zburda
Ca un cerc prin viața mea!
Cercul stă cuminte, jos,
Ruga-mi este de prisos-
S-a închis în el păpușa,
Timpul îmi trântește ușa,
Dar n-o poate încuia,
Cheia este-n mâna mea,
C-am furat-o într-o seară
Și-am ascunso-n primăvară,
Într-o ramură de vis
Cu flori albe de cais;
Cum să-ncui copilăria
Când in ea e bucuria?!
Timpul curge înainte,
Cercul meu de simțăminte
Se tot strânge în spirală
Ca-ntr-o lume siderală;
El tot urcă,eu cobor
Pe spirala anilor;
Cercul din copilărie
Toate astea nu le știe.
002.018
0