Cornel Ghica

deși am în minte (și n-am cum să scap de frumusețea ei) imaginea ta din \"hotelul suspendat pe două trupuri\", nu pot să nu remarc și această personală (liniștitoare, în opinia mea), fragilitatea și delicatețea \"gleznelor tale de franțuzoaică\".
un text bun, \"ca un început\", unde \"oamenii nu pornesc niciodată / de undeva / doar dispar\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

interesantă atitudine. interesant final, scris cu talent și mână sigură: \"îmi las sufletul să zboare unde vrea el / folosesc creionul hârtia și copacii / și afirm / trecerea mea este altfel\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

văzând / citind titlu\', mă așteptam să găsesc / citesc \"ceva mai mult\" și mai \"puternic\".
sunt dezamăgit, aș spune, de întreaga desfășurare a textului-poezie, de lipsa de cohones, cu excepția finalului-p.s. care leagă (într-un fel) titlu\' (foarte bun, remarc) de ideea și starea la care ne-am fi așteptat.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

vorba aia: de ce să scriu, când pot să gândesc?
o personală care transmite mult gând, în puțin scris.
un text care merită înstelat și chiar recomandat.
felicitări.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

Mihai Gruia,

pornind de la \"așteptare\" (și nu numa\'), cred că aceste două discursuri au (chiar) multe puncte în comun.
faptul că \"merge\" sau nu, aici (deja) nu mai depinde de noi (doi).

Mihai Brezeanu,

versul cu pricina e scris de Eminescu. de fapt, acest remix este o re-formatare a poezie cu același nume, scrisă de Mihai Gruia, dublat de întreaga poezie \"Departe sunt de tine...\", scrisă de Mihai Eminescu.
sunt bucuros că ți-o plăcut această resemnare informațională \"așteptândă\".

Alice,

e o întrebare bine (și lungă) pusă, întemeiată aș spune. bine-nțeles că musca de casă, și atunci și acum, trăiește pentru aceeași căutare.

Silviu Viorel,

prietene drag, mă bucur că ți-o plăcut remixul. o să mai încerc și altădată. cine știe ce-o ieși?

Andrei Trocea,

da, este o alternanță. am încercat să \"cânt\" la două instrumente, într-un singur cântec al așteptării.


vă mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

un \"Miercuri 02\" fain. o zi (poetică) mai interesantă, în desfășurare și chip, decât \"luni 23 și (chiar) decât Marele \"vineri 13\".
mi-o plăcut, în mod deosebit, finalul: \"nu avea rost. dumnezeu îl cunoștea destul de bine. / și nici întrebări nu mai avea\".
un plus pentru exprimare. e un stil care te aranjează, te prinde fain.
felicitări.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

sunt nenumărate forme de \"arătări\" poetice, reușite în felul lor. dacă ți-o plăcut acest text, asta nu înseamnă că remixul de față îl poți/putem generaliza ca stil de prezentare.
sunt bucuros și onorat de prezența ta, ca și cititot-comentator al acestui experiment, și sper să-i dai cezarului (adică Adei Albu) ce-i al cezarului. vă recomand să citiți și textul original (http://www.agonia.ro/index.php/poetry/1761887/Fum_de-al_ei).

mulțam de trecere, citire și comm.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

și pentru mine a fost ceva nou și revelator, când am citit, prima oară, forma originală, scrisă de Ada Albu. am fost surprins de întregul ei poem (pe vremea aia era doar o \"personală\"), din toate punctele de vedere: temă, așezare, stil, etc.
am fost chiar bulversat de faptul că textul ei se afla (și se mai află încă) la secțiunea \"atelier\".
cât despre greșeluțe; îmi \"sună\" mai bine/frumos cu \"de-\". îmi asum greșeala (voită).

mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

ai câteva imagini reușite într-acest(e) \"Anotimp-tice\", motiv pentru care m-am oprit să-ți las un semn (de bine):\"Nu ne întindem la soarele de lacrimi pe care soarele / de mare pe care soarele de pământ îl prinde în el\" (excepțional, în opinia mea) și \"Nu ne trebuie guma asta cu gust de pepene, până la soare / e doar un muc de lumină e doar o eșarfă scăpată de foc\".
de reținut și finalul.
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

un \"sadO\" care ascunde multă substanță și care, în ciuda temei kilăritului, este redat printr-o formă poetică reușită, \"într-o minunat de tembelă fericire\", marca a la Asztalos.
mi-o plăcut sfârșitul (ei) din sfârșit, \"cea mai rapidă și fără dureri / moarte posibilă\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

pornind de la hiat - ca spațiu gol de mișcare într-o structură unică -, folosit în context ca un drog (fie el și amnezic), întreaga poezie se desfășoară pre-vizibil, printr-un discurs atent creionat.
mult diluat în filosofie, axat pe-o temă (destul de) \"adormitoare\", textul nici nu se ridică, nici nu coboară în hăul mediocrității, rămâne suspendat undeva într-un echilibru firesc, (prea) cerebral, în opinia mea, acolo unde răspunsurile înconjurătoare își pregătesc următoarele întrebări.
un poem ca o evoluție, precum o mică descoperire într-o mare de lucruri (aproape) necunoscute.
am reținut \"alt început al spaimei de ființa care ai putea fi / într-un alt nivel de eclipsă, / conștient în starea de neființă\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

mi-o plăcut, tare mult, tabloul 3, mai ales \"moartea plus câteva lanuri în care semănasem niște sperietori de toată frumusețea / vor crește ele într-un an cât toate zilele altora în 2\".
chiar zilele ăstea mă gândeam la elianismul care cuprinde, din când în când, ideea sentimentelor noastre, un fel de romantism care se-ntâmplă dintr-odată, fără să fie căutat, mereu de găsit acolo unde-l lași să crească.
undeva, elian nu se pierde.
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

o poezie ca un răspuns dat unui \"și eu\", cu un \"sunt la fel\".
de aici, mi-o plăcut să gândesc așezarea ta \"atunci / când le fixez într-un ceas fără timp\".
interesantă mi s-a părut și această detașare suficientă, ca o reacție a unui imaginat deslipindu-se dintr-o numeroasă imaginație cu imaginați, ca alternativă la același haos.
finalul a aproape matematic, calculat dintr-o negație interioară supra o soluție ca un \"altceva (ce) se proiectează-n orbite\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

o seară cuminte, desenată într-un Dali cu minte.
cu excepția acelui \"pe păr\" (cred că \"suna\" mai bine \"în păr\"), întreaga poezie se \"aude\" și se \"vede\" frumos. sunt versuri care reușesc să te poarte în două lumi consecutive, să te așeze în două spații re-date cu har.
mi-o plăcut \"un arlequin straniu care vine și cercetează / fiece față, fiece / semn\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

când citeam poemul de față, mi-au venit in minte imagini cu Marin Moraru în filmul \"Operațiunea Monstrul\" cu acel genial \"mulinez! îl simt\".
ești pe aproape.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

ai dreptate. acel \"mă\" blurează percepția, transformă prima jumătate a ultimei strofe într-o formă ambiguă.
am vrut (yo) să fac ceva acolo \"mai șic\", dar, se pare, nu (prea) mi-a reușit. forma inițială era \"uit de mine\". era mai bine dac-o lăsam așa, fără complicatul \"mă\".
cât despre fetish: cred că dacă aș fi \"condus\" întregul înspre direcția aceasta, textul și-ar fi redus cu mult înțelesul (general). m-am gândit, dar n-ar fi \"prins\" percepția multor cititori.

mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

felix,

e mai mult un experiment cu tutun - un remix pe țigările alteia - decât o formă poetică cu fiori 100 % uni-personali.
e un text decoperit prin atelierul agoniei, cu ceva timp în urmă, și pe care mi-am permis să-l re-aranjez. (http://www.agonia.ro/index.php/poetry/1761887/Fum_de-al_ei).
trăirea (mai mult) aparține Adei Albu, căreia îi mulțumesc că a fost de-acord să-i re-formatez textul.
sincer, nu mă așteptam la stele (indiferent de culoare), dar ținând cont de faptul că ești un ultras al experimentelor, se poate spune că nu ți-a scăpat nici de data asta unul.totuși, nu cred că-i un text (chiar atât) de reco. oricum, \"am luat act\".
mulțumesc pentru încurajare.

maestre,

liniștită trecere. plăcută și utilă răbdarea cu care te-ai oprit asupra unui text din doi oameni compus spre o singură citire.

vă mulțumesc pentru trecere, citire și comm, domnilor.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

mi-o\' plăcut strofele 1 și 3, cu acea \"fântână / în care cad pietre / acoperind sub ape / tălpile și genunchii\" și cu acel \" perete despărțitor / peste umeri\" \"mai apropiat / de veșnicie / decât de aerul / subțiat peste buze\".
oarecum, titlu\' este bine-gândit, dar nu suficient de \"atrăgător\" vis-a-vis de ceea ce se-ntâmplă-n text, iar subtitlu\' este prost-ales.
o poezie bine-scrisă, în opinia mea, cu excepția subtitlului și strofei a 2-a.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

aș miza pe ultima strofă care, în opinia mea, cuprinde esența unei trăiri interioare intense, un tablou poetic care leagă percepții.
mi-o plăcut (mult) versul \"Ești un increat al lumii care-ți dă puls\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

reușită \"ninsoarea din noi\", undeva între apocalipsă și renaștere, ca o întrebare pusă în \"ironia dinspre anotimpuri\".
mi-o plăcut \"arătarea\" acestor idei punctate, \"Copiii sunt oameni mari în cărucior\" și \"oamenii mari sunt copii de țâță / în așteptarea pensiei.
întregul tău discurs poetic este susținut de imagini bine-creionate de o mână sigură, scrisă într-un stil aparte, unde se intuiește personala ta persoană.
felicitări.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica