Lily was here

am sa incep de jos in sus, pt ca finalul imi place cel mai mult, privirea in el/ea din afara, aburind, ingenios.
de asta îți spun/îmi place să te văd/din afară/să nu port ochelari/să nu stau la geam/aburind.cred ca apartine lui alice.

din 365 de femei apocaliptică e doar/una/și aceea ești tu.
365 zile/365 femei, o femeie pe zi, deci, apocaliptica doar una. cred ca apratine lui stefan, clar.
you’re my heart, you’re my soul, versul e din modern talking? poate ma insel, eu la ei m-am gandit.
ma gandesc la tine ca dupa un potop e muzica disco, adica aceea senzatie care iti ramane in timpan mult timp mai ales atunci cand e liniste.
prin urmare, mi-a placut.
mcm

ca orice lucru, acest text are istoria sa (ciudată și contextuală).
vis-a-vis de cele crezute-observate (de tine) e (taman) invers... și asta, din punctul nostru de vedere, e bine.

îți mulțumim pentru trecere, citire și comm.
ținând cont de valul de pupături, felcitări și lansări \"de rechete\", nu ne așteptam să fim citiți.

cu respect, Alice Drogoreanu & Cornel Ghica

Dacă modificați strofa asta:
\"sentimentalul meu trup
a dus mâneca la frunte
și s-a șters
cum ai întoarce brazda în pământ
așadar o iluzie\"
și o faceți în tonul celorlalte strofe o să iasă ceva mega. Începutul face toți banii. Chiar și intro-ul cu you\'re my heart, you\'re my soul.

da,
sper că-ți dai seama că n-am vrut și nu vrem să fie ceva MEGA. nici nu ne-am propus așa ceva. nu ne permitem să fim la-nălțimea reco-iștilor.
am avut bunul-simț, amândoi, să edităm/scriem o poezie de (în) contrast.

cât privește strofa \"cu pricina\" - nu vrei să știi cum \"suna\" prima variantă.
(totuși) ai dreptate. ceva (de acolo) \"trage\" strofa (puțin) \"în jos\" față de întreg.

îți mulțumim pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Alice Drogoreanu & Cornel Ghica

daca e invers fata de cum se gandea carmen ( si nu doar ea ) inseamna ca ati reusit sa va identificati unul cu tonul poetic si identitatea celuilalt ceea ce zic eu ca extraordinar
in plus detasarea de textul in sine zic eu e destul de greu de obtinut in doi dar in cazul vostru reusita cu succes
singurul obiect pe care nu reusesc sa-l incadrez in decor e ceasul de pe noptiera dar sigur ii stiti voi rostul
o muzica din anii \'80 impletita cu zilele anului cu o lirica din 2008 formeaza eclipsa care-si cere drepturile la timp
felicitari amandurora
cu admitratie
cn

am mai spus (asta), pe un alt site, e o poezie scrisă într-acest timp al anilor 2000 plus, trecută prin frământările (noastre) din anii \'80 - \'90. cel puțin, așa o văd yo (alice s-ar putea să aibă altă părere; nu știu).
e adevărat că ne-am bucurat când am văzut/citit că am reușit (cât de căt) \"să ne identificăm unul cu tonul poetic și identitatea celuilalt\".
până la urmă, nu-i așa (?), e nevoie de o adaptare (în permanență) și de o evoluție (și) în poezie. tre\' încercat (tot timpu\').

îți mulțumim pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Alice Drogoareanu & Cornel Ghica