șters
Verificat@cont-sters-2743
„<audio controls autoplay> <source src="https://www.ionutcaragea.ro/index_files/1.mp3" type="audio/mpeg"> Your browser does not support the audio element. </audio> M-am născut pe Google”
Cont șters
Poetul bun nu va avea niciodata succes la mase intrucat este un poet inteligent. S-a dus vremea fenomenului Eminescu. Dar nu trebuie sa fii inteligent nici ca Foarta, sa dai cu capul de pereti. hehehe
Cred ca Petre are dreptate si cu globalizarea. Ceea ce se scrie in Romania nu prea mai intereseaza pe nimeni, scrisul este tributar frustrarilor sociale si economice. Literatura romana este una care incearca sa socheze prin aceleasi masturbari intelectuale, aceleasi lamentari de Bucuresti sau de provincie.
Dar, sunt oameni care mai umbla pe afara si care au inteles diferenta. Au stiut sa se adapteze.
Pot spune ca si Petre isi va mai schimba opinia in legatura cu alte aspecte prezentate in interviu. Poate ca nu va dori totusi sa ajunga scriitor comercial, ca banii se vor duce dracului in cele din urma si satisfactia sufleteasca va fi zero barat.
Dar nu poti impune omului sa fie un sfant...
Da, cred ca se impunea o verificare a textului inainte de postare.
Pe textul:
„Petre Fluerașu - \"Scriitorul noului mileniu nu va mai fi omul de cultură, ci entertainerul, cel care știe să-și distreze cititorii\"" de Aurel Pop
Pe textul:
„VideoPoezie: Chiștocul" de Miron Manega
RecomandatLa prima vedere acest poem nu spune nimic. Asa cum mai toate poemele acestui poet nu spun mai nimic la prima vedere. Insa, poetul are in arsenal indicii subtile, ne deschide mintea si imaginatia, spre a ne duce acolo de unde plecam cu totii, in mitra.
Nasterii ce pleaca de la dragostea aceea cu fluturi in pantec, coaspele si primul strigat, ca mai apoi sa vedem si simbolurile biblice si existentiale, steaua si crucea. Un mic Iisus poet aici, aparut la fereastra universului.
Finalul, este unul si mai greu la prima vedere. Este o proiectie in viitor, pe cruce, privind inapoi, steaua nasterii. Ciudat, dar foarte interesant, cu totii ne vedem propria moarte traind in prezent si ne revedem filmul amintirilor cand murim, pana la nastere (sa spunem ca numai cei precoce, cu har christic, pot face asta)
Cel mai valoros poem citit in ultimele luni pe Agonia, unul al esentelor si al maximei inteligente. Jos palaria, sa curga stelele va rog.
Pe textul:
„În fereastra universului" de Nicolae N.Negulescu
Idem sintagma strans in brate te tin, o puteai lasa sa spunem de 2 ori, la inceput si sfarsit.
Cred ca este un text cu potential. Numai bine.
Pe textul:
„ca două oglinzi ne reflectăm în carne" de andronache virgil-nicolae
Iti propun strivit in loc de inghitit, si elimini si acel vers cu antinevralgicul. Succes.
Pe textul:
„pielița liniștii" de ștefan ciobanu
nu îmbătrânesc
nu plâng
Silvia, acel sunt inca vii, cred ca se poate inlatura cu usurinta. Este explicit, se subintelege din continuare.
In rest pot spune ca m-a atras finalul. Numai bine.
Pe textul:
„relatare din pman" de silvia caloianu
Pe textul:
„Summerbreath" de Ada Stanescu
Pe textul:
„Concursul național de poezie \"Traian Demetrescu\" - TRADEM, 2009" de Marius Surleac
RecomandatPe textul:
„Liliana Rus" de Plopeanu Petrache
Recomandatam citit cu placere
i.c.
Pe textul:
„In negru" de marius ciobanu
Ionut C
Pe textul:
„scuturând crengi de nisip" de Nache Mamier Angela
mai apoi inca doua versuri existentiale, triste:
viața refuzându-și sfârșitul
chiar și-n sensul de posibilă pace
recomand eliminarea repetitiei substantivului - pace
si astfel va muri pentru pace
pulberi de trup și de gând
devine
va muri pentru pulberi
de trup și de gând
este mai eficace retina eternitatii fara albastre
la fel cum amintiri dupa crengi de nisip, e mai bine ca cititorii sa-si imagineze ca poate acele crengi sunt amintiri, decat sa le dai reteta pe tava
pararea mea
oricum, un poem bun, o virgula pusa aiurea la sfarsit, de corectat
Pe textul:
„scuturând crengi de nisip" de Nache Mamier Angela
primele 3 versuri excelente, urmeaza un mic derapaj cu
și mă întrebam și eu ca tuta de ce - vers derizoriu
cred ca finalul, incepand de la fleica de porc, diminueaza valoarea poemului, mult mai bine reprezentat in prima parte, ideea sarutului si ideea donarii
sincer, poemul de mai poate lucra si poate iesi unul extrem de bun
numai bine
Pe textul:
„doar o singură dată am vrut să sărut moartea" de lucaci sorin
Si mai iti spun, chiar si acum, nu stiu care revista serioasa va publica acest text, dar poate ca asta nu te intereseaza.
Pe textul:
„Dacia***" de Mirela Lungu
Remarc excelentele versuri, aproape ca sunt gelos (desigur, glumesc si-l felicit pe autor):
aș vrea să îți îmbrățișez angoasele
iar ceasurile să-și înghită limba (ce poate fi mai frumos decat aceasta ciuda a timpului, oprindu-se si admirand dragostea muritorilor?)
mi-a fost dor de tine precum mărilor de o atlantidă (interesant pluralul mari si bine pus asa, amplifica mitul)
sa-ti spun ce cred ca se poate scoate din poem:
stă încolăcită pe un panou de metrou
sugrumându-și coada de reptilă
un balon despicat două calote de clepsidră
două fotolii o cortină-fluture o cameră de hotel
oare de aceea omul acela nu a plecat niciodată din konigsberg?
in rest mi se pare totul ok, un poem de dragoste valoros, pentru care il felicit pe autor.
Pe textul:
„ne vor găsi răstigniți în chihlimbar" de Laurențiu Belizan
că ne ridicăm amândoi din genunchi mai bătrâni
trebuie sa remarc frumusetea acestor versuri, cu o mare incarcatura emotionala, credinta, inaltare, ajutor, aspiratie, depasirea conditiei umane prin crez, prin rugaciune (vezi genunchii).
In place in mod deosebit versul liber, pare mai aerisit, are o eleganta aparte cand e lipsit de factorul intentie. Desigur, o chestiune de gusturi.
Pe textul:
„patetice lumânări" de Vasile Munteanu
Pe textul:
„eroul principal al neliniștii" de Nache Mamier Angela
Pe textul:
„„Fiat”-ul feminin, între trăit și netrăit" de florin caragiu
Recomandatatîrn de mirosurile nopții căutînd punctul în care se deschide lumea - atarn de aromele noptii, este mai bun si ca ritm si ca sens
ai un poem o contradictie, daca esti orb, de unde stii ca tocmai la etajul al patrulea este un cal care te striga?
recomand schimbarea sintagmei sunt un orb in - sunt ca un orb, iti lasa o marja de siguranta pentru a menavra cu cuvintele
in concluzie, poemul are trecere, insa se poate ameliora considerabil
Pe textul:
„orb prin orașul tăcerii" de Leonard Ancuta
am vrut sa zic extra calitate si delicatete
in rest intrebarile raman aceleasi, sunt pe subiect, si apreciez trecerea de la anotimpul iarna, prezent in majoritatea poemelor Mariei, la acest concert de vivaldi cu imbratisari intre marea cu rochia albastra si soarele grabit.
Felicitari.
Pe textul:
„Rochia mea albastră" de Maria Prochipiuc
