Poezie
relatare din pman
"narcotango" (ed. Vinea, 2013)
1 min lectură·
Mediu
sunt fericită uite orașul meu domnitorul meu crucea
momentul
s-au terminat miresele pentru azi
iubite sau nu în alb sau în roz în bleu etcaetera
filmate fotografiate
gata
e liber aici
o să rog un polițist să îmi facă o poză și mie
lângă ștefan cel mare și sfânt
mai cu seamă sfânt
tu nu ai văzut niciodată orașul ăsta cu mine
e ca un câine pierdut frumos de mai multe ori
pe care îl simt alături când nici nu mă aștept
aș putea întinde mâna să îl mângâi fără să
arunc o privire
e ca un amant surprins a nu știu câta oară
dar acum e altceva
pe lespezi de piatră florile sunt încă vii
nu îmbătrânesc
nu plâng
parcă ți-am spus că sunt fericită uite
am pașaport
și viză
în cinci minute
pur și simplu mi-a intrat în ochi arcul de triumf
cu tot cu ceas
și nu mai văd soborul și clopotnița de după
nu văd
nu mai văd
095.157
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- silvia caloianu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 162
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
silvia caloianu. “relatare din pman.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-caloianu/poezie/13897195/relatare-din-pmanComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Orasul e ca un caine! N-am vazut orasul. Nu mai am ochi pentru altceva cand e vorba de caine sau pisica! :)
0
un poem autoironic,cinic caci îndraznet ,foarte vizual ,ni se lipeste de retina si se citeste de mai multe ori pentru a simti si resimti senzatii de poezie filmica care are o\" mise en scène appétissante\",cuceritoare,cu un ochi flamând de lume
o \"dévoreuse de mots et leurs images\"
excelent poem a unei regizoare sagalnica si plina de umor
poate ca începutul fiind foarte reusit ,asteptam ceva mai fortissimo la final
o \"dévoreuse de mots et leurs images\"
excelent poem a unei regizoare sagalnica si plina de umor
poate ca începutul fiind foarte reusit ,asteptam ceva mai fortissimo la final
0
Alma... Ma bucur mult ca a existat... ca mai exista acest site, inca plin de amintiri. Ma bucur sa te stiu in preajma poeziei mele, ti-am raspuns, stii ce am avut de zis...
De fapt, ar mai fi ceva, destul de serios: e vorba de aparatorii ordinii publice si de nunti straine, in rest... e voie sa faci poze oriunde. Adica, oricand am chef, ma pot simti liber turist in orasul meu liber. Iar miresele... eu cred ca isi fac poze si se filmeaza la monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant pentru ca sunt patrioate. Nu? Ce e norocul?
(Vezi ca am modificat randul cu \"florile\" si am adaugat \"crucea\", \"momentul\", \"bleu\").
Angela... uneori, cand nu iti mai ajunge aer, probabil, finalul poate fi anume asa. Multumesc de semnul trecerii.
De fapt, ar mai fi ceva, destul de serios: e vorba de aparatorii ordinii publice si de nunti straine, in rest... e voie sa faci poze oriunde. Adica, oricand am chef, ma pot simti liber turist in orasul meu liber. Iar miresele... eu cred ca isi fac poze si se filmeaza la monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant pentru ca sunt patrioate. Nu? Ce e norocul?
(Vezi ca am modificat randul cu \"florile\" si am adaugat \"crucea\", \"momentul\", \"bleu\").
Angela... uneori, cand nu iti mai ajunge aer, probabil, finalul poate fi anume asa. Multumesc de semnul trecerii.
0
Distincție acordată
Un poem altfel decat celelalte, purtand ecourile unei istorii abia scrise intr-un oras pe care multi nu au ajuns sa-l vada, nu au cum sa il cunoasca, sa il respire \"tu nu ai văzut niciodată orașul ăsta cu mine\" (din pacate, nu), altii nu se pot dezlega niciodata, pentru ca pur si simplu, a pleca, a te indeparta din inima lui, mare precum statuia lui Stefan cel Mare si Sfant, inseamna a muri in tine cate putin:
\"pur și simplu mi-a intrat în ochi arcul de triumf
cu tot cu ceas
și nu mai văd soborul și clopotnița de după
nu mai văd
nu văd\"
Deosebit.
\"pur și simplu mi-a intrat în ochi arcul de triumf
cu tot cu ceas
și nu mai văd soborul și clopotnița de după
nu mai văd
nu văd\"
Deosebit.
0
v-am ascultat cu interes. va multumesc.
0
Distincție acordată
un decor (sunt tentat să spun orice decor) poate fi perceput în mod direct sau poate fi intuit; relația cu un astfel de univers este una subiectivă la nivelul expresiei și, din acest punct de vedere, poezia Silviei Caloianu a evitat întotdeauna discursul prolix; prin urmare, și în aceasta poezie, intensitatea este indusă de elipitic, nu atât de ce este descris, cât de ce anume este sugerat; evident, această manieră de poetizare implică riscul denaturării sensului real, care este posibil (sau chiar așa se întâmplă) să nu fie pentru oricare cititor același, motiv pentru care, în absența intuiției sus-amintite, discursul poate părea facil; însă descifrarea \"decorului\" presupune descoperirea emoției și, implicit, mijloacele cu care a fost exprimată; putem aproba sau dezaproba aceste mijloace, dar nu putem nega că ele există și că natura lor este una estetică; concluzia: suntem în prezența unei poezii; o poezie fără pretenții inovative, ci unele \"emotivante\", estetice.
același,
Vasile Munteanu
același,
Vasile Munteanu
0
ce pot sa spun? multumesc ca ai gasit timp si stea pentru emotia mea din aceasta pagina (pe care, in mod sigur, eu o simt mai putenica, decat am lasat sa se vada).
0

pman - e piata marii adunari nationale
miresele se fotografiaza la statuia lui Stefan pentru ca sa aiba noroc
politistii nu iti dau voie sa faci poze in parc decat daca esti in grupul miresei
de caine nu stiu nimic, insa sper ca Silvia sa faca un pustiu de bine si sa il adopte.