Șșters
Verificat@cont-sters-2743
„<audio controls autoplay> <source src="https://www.ionutcaragea.ro/index_files/1.mp3" type="audio/mpeg"> Your browser does not support the audio element. </audio> M-am născut pe Google”
Cont șters
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✓ Verificat
Cronologie
această ars poetică pe tărâmul picăturilor de sânge. E fain și ludicul ei, adaptat vremurilor. Imaginație din belșug. Excelent, Valeriu!
Pe textul:
„poeragie" de Valeriu D.G. Barbu
0 suflu
ContextMă deranjează un pic pluralul - frați, pentru că nu se mai respectă faptele biblice. Și parcă aș fi vrut ca Abel să fie cel din oglindă, iar moartea lui să însemne o puzderie de cioburi. M-am gândit chiar și la umbră... Da, se poate construi frumos pe acea idee. Stilul îmi aduce aminte de Jason Reynolds.
Pe textul:
„fețe cunoscute" de Barboni Ciprian
0 suflu
Contextparcă scris în fața oglinzii, un fel de monolog înainte de controlul de rutină de la ferma viselor. Un fel de statistică, un fel de inventar al sentimentelor și al parfumurilor efemere. Am citit cu plăcere!
Pe textul:
„doar numere" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextUn simplu bătrân din chioșcul de sticlă, având atâtea gânduri, atâtea dorințe, atâtea trăiri. El are nevoia de a iubi și de a fi răsfățat de iubire, de a fi din nou copil și de a înveșnici copilăria într-un cuvânt, într-un poem. O călătorie în timp prin intermediul cărții de colorat. Am citit cu bucurie! A se corecta eroarea de typo de la versul 4.
Pe textul:
„Bătrânul" de ovidiu cristian dinica
0 suflu
ContextTe-ai debarasat de formele fixe. Ludicul tău (o mască aleasă intenționat, de frica versului necunoscut) te ispitește să mai arunci câte o rimă. Renunță de tot la ele. Cine sunt, ce vreau, ce gândrsc, ce sper. Liantul acestor întrebări, suferință sau dragostea.
Pe textul:
„Descartes" de Ștefan Petrea
0 suflu
Contextnu este vorba doar de o cutie suprarealistă. E o cutie neagră a unui zburător pe tărâmuri mistice sau reale. O cutie în care, după prăbușirea pe tărâmul poeziei, cititorul descoperă istoria unui Icar îndrăgostit de înalturi.
Pe textul:
„În cutia suprarealistă, călătoresc spre deșert" de Dragoș Vișan
0 suflu
Contexta fost destul de nepoliticos în trecut, pot să trec peste orice când văd o poezie de-a lui foarte bine scrisă, una în care empatizez cu suferințele poetului, cu singurătatea lui din care nu se iese cu avocat. Faină metafora muștelor, a pietrelor, a ferestrelor care licitează pentru pasărea măiastră. Nu doresc un mulțumesc, am spus-o ca și când aș conenta poezia unui autor necunoscut, mort de mult, dintr-o oarecare carte. Și totuși, fiindcă nu pot ignora faptul că este încă în viață, îi doresc multă sănătate și inspirație!
Pe textul:
„mi-am luat un album de colorat stele negre" de Leonard Ancuta
0 suflu
Contextsimt în loc de sint, acestea ar fi fost, vorbești în loc de virbești
Pe textul:
„Tinerețe fără de moarte" de Antonia-Luiza Zavalic
0 suflu
Contextsă gândești așa. Nu forma exactă și rimele sonetului sunt cartea ta de identitate în lume, ci ceea ce izvorăște din adâncul sufletului tău. Trebuie, cumva, să te redescoperi, pe tine, cel autentic.
Pe textul:
„primiţi cu sonetul?" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextDe revăzut: și mamele își strigă pruncii înapoi acasă
versul e descriptiv, poate fi simplificat: mamele își cheamă pruncii înapoi
la heruvim, aș fi preferat înger, tocmai pentru că nu-l vezi. Sau ai fi putut să-l lași pe cititor să deducă: o creatura stă lipită de umărul meu, n-o văd, dar îi sint zbaterea de aripi, împăcarea pe drumul cel lung cu ochii învinși, dragostea și înțelepciunea... iar acesteaca fi fost atributele arhanghelului
Nu poate fi explicit, arhanghel, iar apoi să virbești doar despre "ceva".
Succes!
versul e descriptiv, poate fi simplificat: mamele își cheamă pruncii înapoi
la heruvim, aș fi preferat înger, tocmai pentru că nu-l vezi. Sau ai fi putut să-l lași pe cititor să deducă: o creatura stă lipită de umărul meu, n-o văd, dar îi sint zbaterea de aripi, împăcarea pe drumul cel lung cu ochii învinși, dragostea și înțelepciunea... iar acesteaca fi fost atributele arhanghelului
Nu poate fi explicit, arhanghel, iar apoi să virbești doar despre "ceva".
Succes!
Pe textul:
„Tinerețe fără de moarte" de Antonia-Luiza Zavalic
0 suflu
ContextE promițător. S-ar vrea ca un preambul pentru un poem oniric. Apoi vine repeția aceea deranjantă cu golul și o demistificare. Finalul nu atinge deloc. Aș fi vrut ceva misterios, ceva transcendental, ceva în stil sorescian, care să ne uimească. Nu se întâmplă și e păcat!
Pe textul:
„Salonul alb" de Ion Rășinaru
0 suflu
ContextNu știu cum să te fac să înțelegi. Tot insiști pe sonet, te chinui enorm la rimele alea să iasă bine, dar se vede de la o poștă că poezia este un exercițiu de versificație, nu ceva trăit și transpus în versuri. Asfaltu-i rimă cu înaltu-i? Ai avut imaginea asta în cap înainte de a scrie poezia? De ce nu recunoști că scrii la ce aduce rima, iar asta nu e, de fapt, poezie? Părerea mea este să scrii în vers alb, să scrii despre ce te tulbură, despre ce te frământă, despre sentimente la intensitați maxime, și numai apoi, dacă ții cu tot dinadinsul, să convertești versul alb la versul clasic specific sonetului, păstrând și ideea, și sentimentul. Ceea ce scrii în momentul de față nu e poezie, iar dacă cineva te înstelează, e în defavoarea ta. Ai nevoie de un maestru care să te îndrume, unul care nu are legătură cu Agonia. Sincer îți spun!
Pe textul:
„primiţi cu sonetul?" de Ștefan Petrea
0 suflu
Contextsimțiți dv. mai bine. Dacă lui Dragoș îi place și cum era înainte, lăsați cum era. Puteți reveni asupra poemului după o perioadă, pentru a-l privi cu alți ochi. Nu e grabă, sper.
Pe textul:
„Filosofie amăruie" de Papadopol Elena
0 suflu
Contextși parcă deguste sună și mai fain, oferă mai multe simțuri
Textul, oricum, arată mult mai bine
Textul, oricum, arată mult mai bine
Pe textul:
„primesc" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
Contextschimbare de stil, ne arată și o altă latură a autoarei, capabilă de o filosofie amăruie. Imaginea mării care golește cerul până la ultima picătură e foarte reușită. Și liniștea prezentă în letargia plictisul e bine formulată. Finalul e un pic confuz. Se impune o reformulare mai cursivă. Doar o părere.
Pe textul:
„Filosofie amăruie" de Papadopol Elena
0 suflu
Contextîn care găsim ceva mai poetic, anume ochii care se îndreaptă ca niște săgeți de darts pe o țintă umană, textul descrie niște lucruri obișnuite, banale, pe care le poate scrie oricine. Hai să zicem că cerul semi-treaz ar fi singura imagine poetică din prima parte. Dar e prea puțin pentru un text care se vrea, măcar din prisma titlului, misterios.
Pe textul:
„În secret" de Alexandra Negru
0 suflu
ContextDragoș, tu faci cum dorești. Versul clasic presupune ritm, rimă și măsura. Abaterile pot fi considerate experimente ale celor care sunt foarte pricepuți sau tentative ale celor care se află în perioada căutărilor. Mie, instinctul îmi spune că autorul încă face căutări.Dacă greșesc, mea culpa. Ar fi interesant de căzut dacă autorul poate veni cu o variantă îmbunătățită, ca să ne demonstreze de ce este în stare. Până atunci, toată lumea are dreptate.
Pe textul:
„ Fertilitate " de Adrian Tarita
0 suflu
ContextIar începutul este, practic, alcătuit din două poeme - sărutul lui Klimt, scurt și cuprinzător, apoi singurătatea, pe un stil kunderian, amintindu-mi de Jaromil și gândurile sale.
O mică problemă aici:
Mereu am privit lumea din jur ca un tablou cu valuri uriașe al unui oraș imaginat de păsări în mijlocul oceanului.
O frază un pic cam lunguță. Un pic pretențioasă. Aici ar merge simplificat.
La final, stilul se schimbă, apar versuri aforistice. Foarte bune ca aforisme în sine, dar distincte ca stil. Mi-ar plăcea să văd uniformitate stilistică, fiindcă talent ai cu carul.
O mică problemă aici:
Mereu am privit lumea din jur ca un tablou cu valuri uriașe al unui oraș imaginat de păsări în mijlocul oceanului.
O frază un pic cam lunguță. Un pic pretențioasă. Aici ar merge simplificat.
La final, stilul se schimbă, apar versuri aforistice. Foarte bune ca aforisme în sine, dar distincte ca stil. Mi-ar plăcea să văd uniformitate stilistică, fiindcă talent ai cu carul.
Pe textul:
„Ciocolata mea tristă" de Antonia-Luiza Zavalic
0 suflu
Context