Pașii iubirii
În miezul de vis al cuvântului căutăm numai plajele cu orizont, ocolind prăpastia și piscurile din dragostea născută de noi. Þinem veșmânt o aripă de vise pe care nu le dorim zburătoare, deși
CRConstantin RusuAduc inima primăverii
În iarna asta puțin neașteptată ating zăpada albă cu singurătatea și-o las inimă omului de zăpadă care răsfoiește cu gândul fulgii de nea. Ferestrele așteaptă crispate seara în speranța
CRConstantin RusuZeița cu părul de soare
Zeița cu părul de soare Suflet taciturn ce-și caută azi muza am rămas în așteptarea singurătății, dar fiorul versului îmi e călăuza spre dorințele puse-n poarta cetății. Caut mereu
CRConstantin RusuDoruri în amurg
Cu ochii culeg imagini din amintiri lăsându-le pe orizontul din priviri, iar seara când văd zarea simt că mă înec, dar am idei abstracte și nu vreau să plec. Cine cade-n valuri nu poate
CRConstantin RusuNu se stinge-n primăvară
Uragane incolore și reci au adormit glasul lângă priviri, teama e plină de speranțe seci, iar gândurile-s pline de uimiri. Zilele nu mai au un anotimp, mor zâmbetele cu lumini în
CRConstantin RusuRătăcire
Stropii de ploaie sunt sferici și reci, nu seamănă cu lacrima de dor, lumea e multă dar parcă pustie, aruncată spre nepăsare ușor. Stropii de ploaie pe clape de pian, lacrimile
CRConstantin RusuVara-i ca iarna
Iarna nu-i ca vara, dar vara-i ca-n iarnă. Nu mai sunt norii pe cer, dar ploaia toarnă, cascadele-s adormite de cuvintele plăpânde, iar minciuna e adevărul umbrelor flămânde. Covoarele de
CRConstantin RusuFreamătul de frunze
Într-o vară de demult au ploat seara imagini din poveștile rupte sub soare, dar retina supărată nu mai avea sfaturi și alerga pe zâmbetele puse pe covoare. Nu știm dacă aripile bune sunt
CRConstantin RusuVersul pentru stele
Eternitate, ai lăsat timpul nemișcat și ai înveșmântat cu versuri clipa, chiar dacă iubirile s-au dezbrăcat cu vorbe-n vânt ademenind risipa. Un set de vorbe în dicționar apune, nevroza zilei
CRConstantin RusuSingur întotdeauna...
Trec mult mai multe automobile față de ziua cand am venit pe lume, aștept un autobus să vină de undeva, dar habar n-am unde vreau să merg. Au dispărut toate diminețile liniștite pe plaja oarbă
CRConstantin RusuMireasa visului
Au fost sparte toate lunetele care priveau spre cer, mi-au furat toate rimele din dicționarul meu vechi, la școală se spune că văile curg numai de jos în sus și foști înțelepți leșinați de
CRConstantin RusuMurmurul înserării
Ochii adorm sub al înserării murmur și trăim mai puțin decât eternitatea, valurile nu se văd în întuneric, deși nu au umbre și caută dreptatea. Timpul stă pe portative ignorante ce mă lovesc
CRConstantin RusuÎncet
Încet, o furtună răgușită omoară ecoul ce leagă iubirile de stele, dar din timpul ce îl am comoară mai culeg flori pe drumurile mele. Încet, ceața vrea s-aducă dezastre, dar stelele n-au
CRConstantin RusuAutoportret
Nu poți trăi fără frumusețe pe pământ când porți o comoară: inocența mamei, cu o pană de vultur aduci în versul sfânt cântecul de ciocârlie la venirea toamnei. Am trimis foșnetul de frunze
CRConstantin RusuAutoportret
Nu poți trăi fără frumusețe pe pământ când porți o comoară: inocența mamei, cu o pană de vultur aduci în versul sfânt cântecul de ciocârlie la venirea toamnei. Am trimis foșnetul de
CRConstantin RusuO nouă primăvară
Am obosit numărând zilele de iarnă, am obosit în nopțile impenetrabile căutând fără rost silogismele uitate printre ceața albă a drumurilor senile. Toate par azi învelite în lumină
CRConstantin RusuFara titlu
CRConstantin RusuIzvorul
Toate ramurile brazilor sunt verzi toate stelele din cer mă luminează cu ecoul ce leagă iubirile de stele nu sunt trist lângă frunzele ce dorm și caut să alung furtunile
CRConstantin RusuIzvorul
Toate ramurile brazilor sunt verzi toate stelele din cer mă luminează cu ecoul ce leagă iubirile de stele nu sunt trist lângă frunzele ce dorm și caut să alung furtunile
CRConstantin RusuSă sădesc pe iubire o floare
Dorul zăpezii mă cheamă sub lacrima gerului trecător. Orele trec, nimic nu se reclamă. O noapte pe an mă simt călător. Doresc să aleg din cer o culoare, printre artificii nu vreau să mă
CRConstantin RusuO lăcrămioară fără lacrimi
Anii trecuți îmi par arlechini pe ramuri, ce stau agățați de crengi dar nu s-au copt. Umbra unei statui se leagănă pe unda apei și mă întreabă printr-un ecou de ce nu știu că timpul este
CRConstantin RusuEcou fără sens....
Odată, de mult căutam constelații pe un drum neumblat, cu tăceri, cu mirese aduse de săruturile risipite în rime pline de miresme. Pe suspinul valurilor neatinse de pași, cu lacrima de dor
CRConstantin RusuAzi vrei să revii
Azi vrei să revii prin culorile din flori, ca să-mi acoperi visele ce le-am coborât cu iubirea vie, din miresmele de liliac, pe țărmul haosului însetat de liniște. Azi mângâierile
CRConstantin RusuSuntem călători....
Curajul desprinderii de întuneric l-am pierdut pe o adiere ascendentă, am avut numai speranțe fără adjective, născute într-o înserare albastră și lentă. Sunt un călător pribeag fără
CRConstantin Rusu