Constantin Popa Istrițeanu

Prima zi de eternitate E, prima zi după moarte Când sufletul Lăsă trupul, Să se îmbrățișeze cu pământul, Din care s-a zămislit Prin Duhul Sfânt Iar el

Rupe din viață o clipă Ea nu va fi o risipă Și-ntoarce privirea, Spre cer, spre steau-ți sortită, Ce ți-e și ursită, Iar tu, al ei dăruit Și las-o acolo, spre

Unul e, cu \"B(e)\" în frunte Și tot vrea, să se înfrunte Când cu unul, când cu altul Dar se joacă, de-a...suspendatul. 5-6 ian. 2010

Si Pomul, în miez de iarnă Cu Lumina lui de-atunci, mereu Cu vârful privind spre stele Dar, și Copilul Născut și așezat în iesle Sub calda răsuflare

Noaptea din Timp E mereu, în al iernii anotimp Pentru noi cei din nord Cu fulgi de zăpadă Pe geamuri cu flori de ghiață Cu clopoței, Cu noi născuți miei

Cândva oamenii au fost întrebați și li s-a spus: Căutați-L pe Iisus Nazarinenul, care.i Începutul? Și e mai presus De voi, Născuții acestui pământ, Ca și

Oare, atât de aproape să fie?! Viața de veșnicie Și clipa unui destin final Al celor de pe pământ Sau poate, al Pământului, Acest fir de nisip rătăcit În acest ocean infinit

Flori de cireș, sub formă de ciorchine alb apoi roșu.

La tribună când se duc Ei aminte își aduc De popor... că nu contează Doar atunci, când... îi votează!

Când în zările îndepărtate, cade o stea Ar fi bine, să dispară și o dictatură Sub presiunea și neîntrerupta ură A poporului, ce silă îi, e,... de ea!

Adonis de soartă a fost ales Și dăruit cu-o frumusețe rară, ca bărbat Legenda spune că el atunci era, de neegalat Dar… viața îi fusese dată De

Câteodată un destin Atunci când se naște, E ca o Zi Sfântă de Paște Și-n el adună: Bucuriile, amarul și durerea unui neam Pe care mai apoi, Le

Aerul toamnei Printre frunzele rare La rând cocorii.

În ziua de 29 dec. se prăznuiesc: Sfinții 14000 de prunci uciși din ordinul lui Irod cu gândul de-al ucide și pe Iisus.” Și după… Magia coborâtă În Trupul de Copil La scurt timp

Planeta Marte mai e numită și… Planeta Roșie Planeta Pământ e alintată cu numele de… Planeta Albastră. Fiecare după culoarea Ce-o arată ochiului Care o

Unii țipă că-i zăpadă Și în curte și pe stradă Dar... lopata n-o apucă Fug spre crâșmă la... o țuică!

Dai zăpada în stradă, ei te amendează Lași zăpada în stradă și n-o dai Toată iarna în cale o ai Și din nou ei te-amendează. Dacă așa ai procedat Ale lor dispoziții

Lină-alină o Mădălină Cea fugită, din a sa Lumină Din Lumina Domnului Dată doar odată omului. Lină-alină o Mădălină Cea lovită de-o

Lumina dintru început le-aprinse Ziua par, dar nu sunt stinse Privirii doar, ascunse De îndelungul drum, aproape învinse, Ele, stelele

„ Poem dedicat poporului ucrainian și victmelor din rândurile sale.” Mereu se-ntâmplă și se repetă Aici pe acest frământat Pământ Ca grupuri de oameni,

Nu vom ști, dacă timpul Cu ale lui clipe Adevărate efemeride Ne vă înghiți, sau ascunde în el Pe toți, locuitorii de pe acestă planetă Mică,dar dintre

Privesc cu atenție, un ultim fulg Mic și strălucitor În lumina soarelui orbitor El , împreună cu alți fulgi mai vin Uneori, si când cerul e

Sfântă Noapte de Crăciun Ne-ai adus Fiul cel Bun Fiul cel fără de vină Si-ai creat Lumea Creștină. Sfântă Noapte de Crăciun Să ne-aduci și-un an mai

Plânge-o fântână Departe în câmp, lângă-o stână, Pe cumpăna-i mână, Ce mângâie a ei ciutură, Pe care vântul o tot scutură Odată cu lanțul Oglindit în apa din șanțul, Croit de roata