Rupe din viață o clipă
Ea nu va fi o risipă
Și-ntoarce privirea,
Spre cer, spre steau-ți sortită,
Ce ți-e și ursită,
Iar tu, al ei dăruit
Și las-o acolo, spre
Noaptea din Timp
E mereu, în al iernii anotimp
Pentru noi cei din nord
Cu fulgi de zăpadă
Pe geamuri cu flori de ghiață
Cu clopoței,
Cu noi născuți miei
Cândva oamenii au fost întrebați și li s-a spus:
Căutați-L pe Iisus Nazarinenul, care.i Începutul?
Și e mai presus
De voi,
Născuții acestui pământ,
Ca și
Oare, atât de aproape să fie?!
Viața de veșnicie
Și clipa unui destin final
Al celor de pe pământ
Sau poate, al Pământului,
Acest fir de nisip rătăcit
În acest ocean infinit
În ziua de 29 dec. se prăznuiesc: Sfinții 14000 de prunci uciși
din ordinul lui Irod cu
gândul de-al ucide și pe Iisus.”
Și după…
Magia coborâtă
În Trupul de Copil
La scurt timp
Planeta Marte mai e numită și…
Planeta Roșie
Planeta Pământ e alintată cu numele de…
Planeta Albastră.
Fiecare după culoarea
Ce-o arată ochiului
Care o
Dai zăpada în stradă, ei te amendează
Lași zăpada în stradă și n-o dai
Toată iarna în cale o ai
Și din nou ei te-amendează.
Dacă așa ai procedat
Ale lor dispoziții
„ Poem dedicat poporului
ucrainian și victmelor din rândurile sale.”
Mereu se-ntâmplă și se repetă
Aici pe acest frământat Pământ
Ca grupuri de oameni,
Plânge-o fântână
Departe în câmp, lângă-o stână,
Pe cumpăna-i mână,
Ce mângâie a ei ciutură,
Pe care vântul o tot scutură
Odată cu lanțul
Oglindit în apa din șanțul,
Croit de roata