Poezie
Foamea Fridei
1 min lectură·
Mediu
mângâind a câta oară patul în care unghiile pensulei au rămas netăiate
cu picioarele amețind pe corzi de chitară asmuțind tauri cu matadori de hârtie
picta cu sânge pe diagonală scena unei tăieri de cap personalizată
craniile prindeau viață și beția avea spectatori
șiroaie de trupuri blestemau arena cu tălpile de ghips
ramele ieșeau din tablouri și pântecele intra în grâu
pâinea avea gustul putred al ierbii încolțite în nări de seceră
vânătoare mânioasă scutura arcul prin urechile cărnii date la teasc
noaptea scoate gravitația în afara legii și plânge în locul durerii
cu zimți cuprinzând orizonturi cu retina înfierbântată
pământul se învârte atunci pe broaște țestoase în ovulație
și foamea Fridei stoarce viața de timp, râmând fântâni de talent Sangria
moartea face cinste cu bebeluși avortați cândva pe nedrept
împărțind lumii voci de bufnițe suferind de insomnia festinului perpetuu
0134
0
SP
