Te iubesc virtual și nereal de la ultimul chat
nesperat de lung și de sentimental și
de romantic...
abia aștept seara ca să răspund la e-mail-urile
tale, la messenger să ne povestim cum s-a mai
“Cine face legile ? Cum ? Mai mult, cine interpretează legile ? ...cei care elaborează legile trebuie să se supună ei înșiși legii. Problema a fost abordată, în cadrul statului constituțional, prin
Introducere:
Lui Harol Laswell i se datorează schema clasică a comunicării: \"Cine ?; Ce spune ?; Prin ce canal ?; Cui ?; Cu ce efect ?\" , reductibilă la cvintetul: emițător - mesaj - mijloc
1. Rasism, antisemitism ca forma particulara de rasism, heterofobie si xenofobie
Rasismul reprezinta \"convingerea\" ca unele rase sau grupuri etnice sunt superioare altora, principiile sale de baza
De sute de ani ne-am autopârjolit
pământul din disperarea
de a nu fi cucerit de alții,
am otrăvit fântânile
până la apa din adâncuri
care se scurge ca un lac al bunăstării
spre Dunărea
SE OGLINDESC
În apele memoriei se oglindesc rufele trecutului
poluat și incertitudinea ceței,
iar vița de vie crește înaltă încercând,
stoarsa și acrita să amăgească din plin
durerea mai bine
Ramuri de jad,
suflete verzi cad
crânguri de vise proscrise,
clipe de marmură albă -
sublimul nihil se încarcă
tensiunea neputinței se-ascute
ascultați versuri mute
recitați versuri
te stâncești pe lângă mine, munte, retrase
sunt chipurile tale de viață vegetală parfumată,
incantații de nuanțe de clorofilă, clipe de flori
îmbătătoare, clipe de flori
Lună plină, lună plină endocrină,
Gene lungi de aur ai,
Lacului tu i te dărui,
Între nuferi și-ntre broaște te cufunzi cu grijă,
Apele le tulburi, razele-ți de lână le înmoi,
Lună plină, lună
Sartori consideră că - fiind necesară distincție între liberism/liberalism, între libertate/liberalism, liberalismul filosofic/praxisul liberalist și libertățile politice/libertățile extrapolitice-,
fur ca ultimul ordinar de hoț
din meteorica frumusețe a florilor tale,
doar tu știi cel mai bine că îndes în ascuns
cu privirea în desaga memoriei infinit de finite
amintirea tuturor
1.Viata lui Jean-Jacques Rousseau
Nascut la 28 iunie 1712 la Geneva, Jean –Jacques Rousseau este botezat si crescut in religia calvinista. Sub influenta Doamnei de Warens care a jucat rolul de mama
Din nori de plapumă vom strânge
Atâtea lacrimi cât să plângem,
Atâtea bucurii de-ncondeiat
Câte nu vom avea în amintire niciodat.
Nu-mi amintesc, eu am uitat:
Căderea lunii în lacul
Mănunchi de adevăruri și șoapte debile
Se contopesc în mersul tău, copile,
De vei dori vreun rău albei flori anume,
Te voi preschimba în pulbere de grâne.
Te voi lovi, netrebnic ucenic,
1. CURIOZITATE
Cel ce reține, treaz, vrea să vadă
lespezile scărilor peste care treci,
pentru că tu chiar pleci.
Închisă fire.
Luna aprinde contururi de râuri.
- Să povestești ce amintire
Am dedus că înecase
luna,
vinovata,
fântâna;
praf de argint se face rouă.
Aplecându-mă să cert,
apele ei se tulburară,
oglindind mânia zilei:
nevinovată rază fugară.
Căci gemetele
Sunt visele în-nicotinate
Și desfermecate de parcă-ar fi uitate…
Din frunza de tutun
Pe care-am cules-o acum
Am adunat un vers
De îndoială și un grăunte
De-aruncat pe drum,
Pe clipele de
Miresmele de pâine dimineața
Ne scoală odată cu roua transpirației
Brutarilor, cireșele pe platouri
Și sucul de portocale ne îmbie,
Ca setea stoarsă să ne fie.
Cobori din bunăstare în
1. Simbolurile ospeției stau părtașe.
Omul era trist. Părul cărunt din cauza murdăriei
de ipsos alunecase pe ochi. Ochii sunt și ei distruși.
(Rostul simțurilor lui este de a se așterne în
Cochilii de melci
se purtau pe cărare, melci
întrebau: unde mergi ?
Hai în ogradă, este
un câine care latră,
vino tu cu noi, noi
suntem melci, uită-te
pe unde mergi.
Un melc întreb: ce