Poezie
Eu am uitat
1 min lectură·
Mediu
Din nori de plapumă vom strânge
Atâtea lacrimi cât să plângem,
Atâtea bucurii de-ncondeiat
Câte nu vom avea în amintire niciodat.
Nu-mi amintesc, eu am uitat:
Căderea lunii în lacul înstelat...
Fuga gazelei soare pe cer prea-luminat...
Și marginea uitării, de vise-ancorat.
De vise ancorat, eu am uitat...
Lumina de-altădat, din cerul explodat
De soare și căldură, sau de potop de ură...
Și trandafirul japonez neradiat,
Cu o lacrimă de floare de sânge asudat...
Eu am uitat, eu am uitat...
Că lumea nu era mutantă,
Și viața chiar era gestantă !
- noi din atom ne-am contopit
și în atom ne-am prăbușit.
002.689
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Claudiu Dobre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Claudiu Dobre. “Eu am uitat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/claudiu-dobre/poezie/136957/eu-am-uitatComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
