Claudia Radu

m-a bucurat foarte mult sa gasesc comentariul tau. primesc mailurile intr-o veche adresa, asa ca abia astazi am descoperit ca am comentarii la texte \"cu vechime\", sa zic asa. ;))

foarte buna interpretarea ta. iti multumesc, tot aici, si pentru comentariul la poezia \"Infinit\". :)

Adrian, ti-am zis sa-mi imprumuti si mie microscopul tau

sau macar mijloacele ;))

cu foartemultumescuri, ca de fiecare data :)

Vlad, nu se putea fara. trust me.

Maria, pentru mine are sens exact asa. alaturarea aceea (obscen/candid) nu e intamplatoare.

Rada, se vede ca te-a impresionat.

scuze, nu vazusem semnul tau cand am dat send raspunsului pentru Silvia. buna interpretare ai dat. multumesc.

Haha!

ce e bizar ca m-am gandit la \"Rosemary\'s baby\", abia dupa ce poemul a fost savarsit. dar stii cum e cu latenta asta ;))

ideea e ca am scris despre mine aici, incercand sa arunc in underground tot, desigur, underground-ul :))

pana la urma, spaimele

in poem se vorbeste despre un menage a trois. ;)) adica: o fi ea \"goala\",
dar alegerea e cat se poate de constienta/de constientizata.

multumesc pentru comentariu

si lui Liviu Nanu pentru recomandare.

DoDu, la asta cu visul m-ai dat gata. despre catifelare: cand am citit comentariul tau, ma uitam la o reclama cu \"flori catifelate\":))). multumesc pentru \"directie\".

Maria-Cristina,
ma bucur ca ti-a placut.

part 1: bine eu recunosc ca e autentic si ma bucur ca tie ti se pare ca mi-a iesit.
si ca iti place.

part2: realitatea nu presupune acelasi control. asta ar fi cheia.

detalii: cu masca sau fara masca?

Laurentiu, nici eu n-am chef sa ma cert cu tine, dar n-am sa-ti las satisfactia ultimului cuvant. Plus ca mi te-ai adresat usor imperativ, de parca ai fi stapan pe deciziile mele. Respect orice cititor, de-asta si explic, desi uneori n-ar fi cazul. Dar faze de genul \"poti mai mult\", \"ai bagat iarasi\", \"mai lasa-le pe-astea\" nu cred ca sunt chestiuni carora sa le raspund altfel. Never. Ma faci sa rad cu \"demoni ai, vis ai\". =)) Pe langa cati demoni sunt in literatura, contributia mea e minora. Cum adica n-am cu ingeri? Si demonii sunt ingeri, nu stiai? Te citez \"depinde cat de des le folosesti\". Cat de des am, hai, spune! Cred ca asta e a doua poema cu demon(i) (eventual a treia). De vis, n-am se renunt niciodata sa cred in fascinatia visului si in valentele lui cretaive. Reciteste-ti, te rog, primul comentariu si vezi cine/cum/cand. Apoi: a nu sesiza nuanta ironica - prin plasarea in context - e o problema, una care tine de (doar) receptarea formei.

si cam atat.

am mai trimis un comentariu, dar s-a pierdut, cine stie, l-or fi luat ei :))

asadar:

Dumitrita, ma bucura prezenta ta in pagina mea. Nefericirea vine din neputinta de a controla (si) realul atat de bine.

Liviu, da, de fapt sunt 2 poeme si un numitor comun, acel \"they\" prezentat ca o renuntare in final. De acord ca prima parte este mai buna, dar n-am sa renunt la partea a doua pentru ca pierd constructia/sensul.

Alice, povestea ta cu masurile mi-a amintit de \"arhitectii\" din Dark City, interesant. La \"mor de noapte\", daaaa, Liviu a gasit explicatia cu acel dorm. (Laurentiu - a explica nu inseamna a inlocui, sintagma aceea nu e locutiune sau mai stiu eu ce) si m-am bucurat cand am vazut ca ai revenit cu un comentariu cu acel \"schimbul de noapte\". Am scris in comentariul care s-a ratacit: initial gandisem ca tine, constructia mi-a fost sugerata, apoi m-am gandit la Nochnoy dozor - in traducere \"Garda de noapte\" - chiar daca este cu totul alt film decat al meu.

Laurentiu, tonul tau ma deranjeaza, serios. Nu esti in masura sa-mi tii lectii si sa vii cu \"poti mai mult de-atat\", crede-ma. Nu m-am ferit si n-am sa ma feresc de \"clisee\". Istoria literara cu ale ei curente/stiluri/epoci exista cu un rost: acela de a fi o marturie a bogatiei omului-creator. Cum nimic nu-i nou sub soare, teama asta de vechi, evitarea, e complet nejustificata. Conteaza sa creezi un context nou in care un \"cliseu\" sa aiba forta de a se decliseiza. Poti sa zici ca nu e cazul acestui text, pot fi de acord, nefiind vorba de o reusita (asa cum o vad eu pe ea - reusita), dar lasa-ma te rog cu ingerii si demonii mei. as putea sa te intreb cum adica \"iar\"? \"căci dincolo ai băgat iarăși cu vise, îngeri și demoni\" Ai vazut tu sa fi abuzat de acesti termeni? eventual de \"vis\", dar asta nu ma face sa bag capul in pamant de rusine, pentru ca visul e un motiv folosit in mai multe curente literare, nu vad de ce l-as evita. In fine, ti-am acordat prea mult spatiu pentru raspuns. Toate cele bune.

Va multumesc tuturor.

Dumitrita, multumesc pentru semnul lasat, pentru prima oara, in pagina mea. nefericirea vine din neputinta de a putea controla realitatea, la fel de bine cum o faceam \"in vis\"

Liviu, da, de fapt sunt 2 poeme si un fel de numitor comun - acel \"they\", prezentat ca o renuntare, in final. De acord ca prima parte este mai buna, dar nu o pun separat, am impresia ca as pierde sensul/constructia.

Alice, sa ma ia pentru masuri ii face pe \"they\" un fel de croitori...supremi :)), ceea ce n-ar fi deloc rau si nu stiu de ce mi-am amintit de \"arhitectii\" din Dark City. la \"mor de noapte\" - sintagma e voit asa (de-asta este si sintagma), vad ca Liviu i-a gasit explicatia, ma bucura lucurul asta. initial gandisem ca tine, constructia mi-a fost sugerata, apoi mi-am dat seama ca sensul e perfect (si ca tot e vorba despre filme, mi-a amintit de Nochnoy Dozor - in traducere \"Garda de noapte\", desi e vorba de cu totul altceva acolo - alt film decat al meu)

Va multumesc tuturor.

Ai dreptate, poemul e parfum. Cu iz?

Am notat sintagma \"iz de Cartarescu\", pot s-o folosesc?

DoDu, iti multumesc pentru \"vedere\". Sa stii ca!

Adrian, momentan las asa.

Maestre, incantata peste poate de prezenta si onoruri. Da, o lehamite/spleen plus o cautare de negasire; \"emotia\" remarcata nu e numai \"in absenta\", ea este \"dincolo\" de alte emotii, dar sunt convinsa ca ai vazut asta :)

Ionut, ai dreptate, ma plictiseam teribil \"in absenta\" ta ;)

Va multumesc pentru trecere/opinii.

of, as vrea sa scriu ceva misto, original si foarte tare frate, dar m-am
pierdut cu firea, vorba cantecului:
„cand te vad ma pierd cu firea/ si iti ocolesc privirea”

ptii, ce de stele cazura la apocalipsa asta, nu-i a buna!

asa ca: sa-ti fie de bine, ma, dorine! sa ne traiesti si sa ne (pre)vestesti.


Klaudia Radu, Marchiza angelica

Personal, imi place foarte mult poemul incepand de aici: „patul ăsta e un teren viran”, dar trebuie sa admit ca prima parte a lui este necesara constructului, e un „decor” pentru ce urmeaza a se intampla sau pentru ceea ce fusese deja intamplat. Imi place la Alice joaca asta de-a „timpul”, cand amintirea poate fi si viitoare, cand totul se leaga atat de firesc incat ai putea sa-l iei invers, sa citesti oricum. Pretutindeni „starea” si acea iesire impusa din cotidian ca un fel de instinct de supravietuire. Ar trebui sa citez cam 50% din poem sa spun ce am remarcat aici, foarte multe constructii de efect, extraordinara aceasta imbinare de planuri in care efectul stilistic e receptat ca spunere, nu ca intentie.

Sa fie!

cred ca vine de la Vinalcool, sper sa nu ma-nsel, dar ne va spune Dan. ;))

bun-bun poemul si ursuletul si patul din dreapta sus din 429

si toate la locul lor

o surpriza autorului si o bucurie cititorilor:

pentru ca este un text viu, care se pisa pe conventii
pentru ca autorul dovedeste (si aici) ca mersul pe sarma nu este pentru teribilisti.
pentru ca oricat ar fi de ‘inspirat’ de poezia noua sau de cea americana, claudiu are ceva al lui si numai al lui. aviz celor care au venit aici cu reclamatii si alte plangeri, ca la ghiseu.
pentru ca are curaj sa incerce “retete” si sa ne bage pe gat mai multe pilule decat a prescris medicul.
pentru ca jongleaza, in acelasi discurs, cu notiuni/concepte diferite.
pentru ca optica lui nu are ochelari, dar are cal

nu pentru “starea de galben”. e din alt film.

ai decupat un pasaj cheie. despre concepere: s-a vrut un fel de mix de stari, de aproape-gand-aproape-verb. cu schimbarile inerente. ar mai merge lucrat pe asta. poate o sa revin.

multumesc.

Adrian,

m-am ridicat pe varfuri, sa stii, ca sa ajung la comentariul tau. evolutia si intorsaturile ei sunt chestiuni care merita dezbatute indelung, neaparat cu instrumente la indemana: scobitori, forfecute, clesti.

semnat, mastera cea buna ;))

Rares,

comentariul tau il voi pastra intru nemurire. intr-o alta viata, desigur, voi rezona. dar multumesc pentru ce-ai vrut sa zici.