Claudia Radu

Citesc cu plăcere ce îmi lași când treci prin pagina mea :) Mă bucur că și tu cunoști \"acel\" loc misterios și că îți place \"zicerea\" mea.
Mulțumesc.

drag,
Claudia

Când eram copil, bunica mea îmi spunea să nu mă privesc în oglindă noaptea. Expicația era că \"e rău de moarte\".
Apoi, într-o zi, am văzut o pânză pe \"acea\" oglindă și nu numai pe ea, toate oglinzile din casă erau acoperite. Nu aveam în ce să mă privesc. Explicația a fost \"așa e obiceiul, să nu se privească sufletul mortului, nu e bine\". Nu știu de la cine am primit această explicație, dar m-a obsedat mult timp ideea/imaginea fără de imagine.

Răul de moarte și răul de viață al sufletului plecat.

Dragostea, așa cum o văd eu, ca o oglindă \"refuzată\".

Ah, și firele de iarbă, sunt firele de Dincolo de oglinda-mormânt, ele au încolțit și cresc, refuzând să vadă acel semn pe care l-am pus în tiltlu: \"one way\"

Mulțumesc, Ionuț...și nu mă mai felicita atât că mă roșesc și poate mai cred...cine știe ;)

drag,
Claudia

aici am vrut să vin inițial, am citit între timp ultimul tău poem...și mai simplu...și mai dens.
îmi place cum ai folosit tu simbolul \"oglinda\", eu, recunosc, am o \"afinitate\", să-i zic așa (nu-mi găsesc acum cuvintele, la ora asta din noapte) pentru oglinzi...
mi-a plăcut să locuiesc și eu, pentru o clipă, în oglinda ta, visând:

\"să n-am niciodata chip

să nu știe nimeni că sunt

doar visele tale
să mă numească \"

un nume nou nenumit și nelumit

cu drag,
Claudia

Nuța,

sunt riscante aceste poeme dintr-un gând, dintr-o răsuflare, dintr-o \"atingere\"...dar ție ți-a ieșit. :)
eu te-am găsit când tu nu ești aici, poate ai pus o oglindă în scorbură și te-am văzut. cine știe?
te citesc și îmi place ce găsesc la tine în pagină.

drag,
Claudia

M-a surprins plăcut commul tău :), semnul lui Dincolo, da, Iubirea la mine are acest semn, ea nu se poate consuma Aici și Acum...lacătele și lanțurile (cele 9) o leagă de/și o redau acestui Dincolo printr-o a doua naștere.
Nu întâmplător am ales, pentru a transpune acest fel de a simți și gândi al meu în stare de poezie, o oglindă ritualic acoperită cu o pânză după moartea cuiva din casă...Să spun sincer, aceste oglinzi \"refuzate\" m-au impresionat și intrigat dintotdeauna. Am vrut mereu să știu ce se petrece Dincolo. Acum știu.

EU îți mulțumesc!

drag,
Claudia

Mulțumesc pentru \"semn\". Pentru că treci pe la mine...chiar dacă sensul este unic ;)

Astăzi și mâine
cu drag,
Claudia

Încântată de prezență :)Mă bucur că am reușit să creez o imagine \"tridimensională\", privind într-o oglindă acoperită...
Mulțumesc pentru trecere și cuvinte.
Te mai aștept.

volumului pe care îl voi lansa...(răspuns pt. Emilian Mitrovici)

piticului, nu pitiului.

..nu întâmplător fruntea pitiului era despicată. :)
Mulțumesc pentru \"vedere\" :)

drag,
Claudia

Nuța,

Mulțumesc pentru citire, mă bucur că m-ai citit și până acum...chiar dacă nu ai lăsat semne, important este că \"am ajuns\" la tine :)
Ai dreptate, poate fi/este poemul unei zile obișnuite. Mulțumesc.

Emilian Mitrovici,

Cred că ai probleme...n-are rost să spun natura lor aici. Nu știu, de fapt, la ce sens al cuvântului copist(ă) te referi. Da, așa e, am dat copy/paste din manuscrisul volumului care îl voi lansa la vară. Te-am trecut pe listă, cine știe, poate găsești ceva...necopiat :)
Mai treci. Te mai aștept.

Ionuț,

Aștept să (re)vii.

Bogdan,

Așa sunt eu - căpoasă :). Mulțumesc pentru cuvinte și pentru poză. Ca de obicei, inspirat.

Radu,

Mă bucur că ai dat \"pielea\" personajelor la o parte și vezi o parte din ce am vrut eu să spun/pictez...Mulțumesc pentru \"zicere\" și trecere. Te mai aștept.

Cristian,

M-a emoționat prezența ta aici, mă bucur că \"ai văzut\" tabloul :) Și da, voi mai copia (după viață), în birouașul pe care mi l-a rezervat viața, sunt și eu un biet copist, mai bun, mai rău, cine știe ;)!

cu drag pentru toți cei care mi-au scris
Claudia

Văd că se înmulțesc întrebările...eu dau același răspuns și la întrebarea ta. Mai adaug - piticul = pasăre-de-pradă-om, perosnaj de basm și/sau roman medieval, las loc liber imaginației fiecăruia...

...si iar, Emilian,

da, ai dreptate. gâdele sunt eu. tot.

Emilian,

Piticul are rolul de detaliu, eu am \"văzut\" tot acest tablou grotesc, din păcate nu sunt pictor. Ar ieși ceva! Îmi rămân cuvintele și sunt nemulțumită că nu pot cuprinde tot cu ele...încă..sau niciodată?

drag,
Claudia

Dan,

Mulțumesc pentru trecere și cuvinte. Și picăturile sunt banale, să știi ;)!
Te mai aștept.

drag,
Claudia

Culmea, nu era vorba nici despre gară, nici despre trenuri...Mă rog, era vorba despre \"altceva\" aici...Nu-mi place, PERSONAL, să-mi comentez propriile texte, așa că...aserțiune să fie, Andu! :)

Mulțumesc pentru trecere și cuvinte. În spatele poemului este o \"poveste\" din ziua în care am înțeles că...trăiesc. :) Și m-am bucurat, să știi! :)

drag,
Claudia

...cunosc personal doi (cel puțin, n-am parcurs toată lista) dintre cei \"invitați\" (pe unul dintre ei mai mult decât personal) și tot întâmplător au peste 35 de ani. Ce păcat! Și eu care-mi pregatisem candela și acatistele să mă rog pentru bursa de 10.000 lei RON...:(

Raspund târziu, dupa altă \"absență\"...Mulțumesc pentru popasul pe \"tărâmurile\" mele.
Te mai aștept.

drag,
Claudia

Mulțumesc pentru cuvinte și trecere. Da, este o singuratate aici, în mine sau aiurea, primăvara asta seamănă cu parameciul acela din clasa a VI-a, de care, nu stiu de ce, ma speriam foarte, foarte tare ;)

drag,
Claudia

vin cam târzior cu răspunsul, nu fusei pe-acasă...dar știu că îmi plăcu mult commul tău. :)
mai ales \"recomandarea\" cu ceaiul de tei :))
mulțam fain.

drag,
Claudia