toți

văd textul încheiat la \"drumul se-nfundă\". pentru că restul e subînțeles în chiar actul de a spune care este mirosul dragostei. și, din cauza asta, sfârșitul diluează.

și e păcat de concretețea limpede și telegrafică de până acolo.
cred că este bine evitat riscul ca simplitatea să alunece în simplism.

și am apreciat economia de mijloace, alegerea imaginilor, pline de firesc. în ton cu ideea de fetiță și băiețel, de copii la plimbare printr-o bucată de viață, înainte să fie pervertiți prin vârstă (în linia asta, repet că finalul sparge, pentru că vine cu voce de adult).

acord steaua pentru încurajare. cred că textul ăsta poate deschide o linie de exploatat. chiar dacă nu este una spectaculoasă, fertilă poate fi.

și mai ales pentru că e o evoluție, față de textele anterioare. ceea ce responsabilizează. și sunt curioasă de cum se va manifesta asta.

era să uit: poate se mai elimină din gerunzii, sunt semne de neglijență, căci pot fi evitate într-un text scurt.

da, parca am fost intr=o expozitie de pictura cu tematica. fiecare strofa are viata ei, are culoare ei.
\'\'de la numarul 14 iese în viteză o bicicletă
cu pantaloni scurți \'\'

si finalul, da. mi-a placut.
ai castigat aici prin simplitate si imagini sincere.

nu pot decat sa indemn si eu la eliminarea gerumziilor.