Cel puțin în centrul Parisului, era după-amiază. Oamenii se adunau la metrou după terminarea serviciului. "Călătorii care văd un bagaj abandonat sunt rugați să anunțe un agent, sau să sune la numărul
La spitalul de psihiatrie Sfânta Ana, aduseseră un pacient nou - pentru că nu puteau să-l controleze, îl legaseră de pat și îl sedaseră. David, Nadia și Michel se uitau pe gemulețul ușii camerei -
Aburul cald de la țeava de apă caldă, care ținea locul pătuțului, învăluise cămăruța lui Aiurel.
Aiurel era un băiețel foarte mic, care nu avusese noroc de părinți. Aiurel era un copil, care nu era
"lasă-ți părul moale" i-am spus din mașina de spălat
mă învârteam și aveam ochii blocați pe ea
printre spume păream cadavrul unui câine turbat
au stins luminile să vadă curcubeul în noapte
mă
viața altora mai mult decât a mea
m-am uitat la etajul patru peste
stradă un om atârna de-o lustră
în sufrageria garsonierei care avea
o lumină albăstruie m-am dus la baie să mă spăl pe mâini
eram copii când ne-am cunoscut erai așa de mică
încât nu ți se vedeau decât ochii mari și albaștri
într-o seară când mi-am înfipt cuțitul în picior
pentru că mi-ai zis că nu mă mai iubești și-am
de gânduri se face cu un polonic
deschideți cutia craniană cu o cheiță și mestecați
gândurile vor veni și vor pleca în cercuri ca niște secvențe
de culori care se sting se aprind
muzica se va
E șapte fără zece dimineața, se aude ușa de la intrare - sunt singur - mama și tata au plecat la serviciu. Sunt singur și mi-e urât în casă - mi-e frică - mă îmbrac repede, mă uit pe geam să mă
o fetiță era atât de mică încât dormea
într-un ciorăpel iar când se trezea deșira o ață
din el ca să coboare până într-o zi când
din ciorăpel nu a mai rămas nimic și a fost
nevoită să se facă
nu mai ardea ca altădată probabil
pielea mi se tăbăcise de când am început
să mă uit la știri cu omoruri am cunoscut
o poetă are jumătatea vârstei mele și scrie dur
cred că se va lăsa de poezie
în mintea demonului din mintea mea "o iau razna"
repeta demonul în mintea mea și nu mă opream
și-i cântam în minte și el plângea în mintea mea
și eu cântam și mai tare în mintea lui
și dintr-o
când eram mic aveam o cheie legată cu ață la gât
și o pierdeam în fiecare zi iar tata spărgea ușa
acum am o cheie în ușă pe dinafară și aștept
ca cineva necunoscut să intre fără să bată la ușă
să
"doriți un bilet dus-întors?" m-a întrebat casierița
"numai dus" am răspuns și mi-a dat o mentosană
m-am așezat pe banchetă am băgat-o în gură
trenul accelera în funcție de topirea ei
în fața mea
Măseaua
Motanul Dephiss scria o povestire ironică. Când termină de scris, îl apucă o durere puternică de măsea. "Dumnezeu mă pedepsește", își zise Dephiss și rupse povestirea în zeci de bucăți,
CD